Într-o lume tot mai digitalizată, dezinformarea devine o amenințare tot mai mare, iar anumite categorii de persoane sunt în special vulnerabile în fața acestui fenomen. Potrivit expertei în educație media Natalia Grîu, grupurile cele mai expuse sunt minoritățile naționale, persoanele în vârstă, cei cu un nivel redus de studii și copiii.
Minoritățile naționale care nu cunosc limba română sau alte limbi străine sunt una dintre categoriile vizate, a explicat experta în cadrul celei mai recente ediții a Podcastului CuMINTE. „Cheia lor de «intrare» în lumea informației este limitată la o singură limbă, de exemplu, limba rusă, iar accesul la informație se face doar din perspectiva acesteia. Cu cât mai multe limbi cunoaștem, cu atât mai multe oportunități și perspective putem vedea. Pentru ei este dificil în țara noastră, deoarece au puține surse de informare (unele au fost închise). Este important ca ei să asculte mass-media publică, să cunoască poziția autorităților, să fie informați din surse oficiale, iar noi să le oferim accesul necesar pentru ca această informație să ajungă la ei”, a punctat Natalia Grîu.
O altă categorie vulnerabilă o reprezintă persoanele în vârstă: „Mulți dintre ei nu sunt prezenți online și nu înțeleg pe deplin modul în care funcționează tehnologiile moderne. Acest lucru îi face mai susceptibili în fața fenomenelor precum deepfake-urile sau imaginile manipulate, pe care le percep ca fiind reale”.
De asemenea, experta în educație media atrage atenția că și persoanele care au un nivel redus de educație, lucrează în medii închise sau trăiesc în comunități restrânse sunt expuse într-o măsură mai mare dezinformării. Izolarea informațională și lipsa unui acces variat la surse credibile îi determină să rămână în bule informaționale, unde sunt mai ușor influențabili de narațiunile false sau manipulative. Chiar și persoanele fără un loc de muncă, care nu sunt conectate la viața socială activă, sunt extrem de vulnerabile la fenomenul dezinformării.
Nu în ultimul rând, copiii sunt un grup sensibil în fața pericolelor online. Deși sunt mai sceptici decât adulții în ceea ce privește informațiile false, adolescenții pot cădea pradă unor capcane periculoase din curiozitate. Accesul nelimitat la Internet îi expune unor riscuri precum fake news, manipulare sau chiar pericole mai grave, dacă nu sunt ghidați corespunzător.
Un studiu lansat în decembrie 2022 de Centrul pentru Jurnalism Independent arată că mai mult de jumătate din membrii unor grupuri vulnerabile deosebesc cu greu o știre falsă de una veridică.
„Fiind întrebați dacă ar putea deosebi o știre falsă de una veridică, foarte mulți respondenți au spus că le-ar fi greu sau foarte greu să o facă. Este vorba de 54% dintre refugiați și 52% dintre romi – cele mai vulnerabile categorii în ceea ce privește depistarea știrilor care manipulează. Pe de altă parte, doar 23% dintre tinerii din mediul urban au spus că le-ar fi greu și niciunul dintre ei (0%) – că le-ar fi foarte greu să identifice o știre care dezinformează sau manipulează. Tot ei afirmă că ar putea cel mai ușor să depisteze astfel de știri: 50% – ușor și 21% – foarte ușor”, se arată în cercetarea CJI.
Sondajul mai demonstrează că, deși au acces la informațiile oferite de presă, persoanele vulnerabile și marginalizate precum bătrânii, romii sau refugiații sunt expuse unui volum mare de informații false ori care manipulează, pentru că accesul la sursele media nu asigură și înțelegerea informației pe care o consumă.
