Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării trece în subordinea președintelui Republicii Moldova. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost aprobat de Parlament, în prima lectură, cu votul a 55 de deputați. Opoziția parlamentară a criticat documentul.
Modificările se referă la trecerea CCSCD în subordinea directă a președintelui țării și excluderea tuturor mijloacelor de control parlamentar, așa cum era anterior. Instituția urmează să fie redenumită în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.
De asemenea, se oferă șefului statului control exclusiv asupra numirii și revocării directorului. Structura și organigrama urmează a fi aprobate de președinte, nu de Parlament, cum a fost până acum. S-a votat și pentru desființarea funcției de director adjunct, iar Consiliul Centrului, dintr-un organ de supraveghere activă, devine pur consultativ, cu decizii ce nu vor mai avea caracter obligatoriu.
Sunt redefinite noțiuni precum „acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine”, „informații de securitate sensibile”, „reziliența societală”.
Reprezentanți ai opoziției parlamentare au criticat inițiativa, subliniind „inactivitatea” Centrului în acești doi ani de la înființare, dar și faptul că „au fost cheltuiți patruzeci de milioane de lei” pentru funcționarea Centrului care nu a adus „niciun rezultat concret pentru cetățeni, pentru țară”.
„După aproape doi ani de existență, acest Centru nu a reușit nici măcar un site funcțional să-și organizeze, zero transparență, zero raportări în fața Parlamentului și niciun rezultat concret pentru cetățeni, pentru țară. Cine poate oferi un exemplu de acțiune de dezinformare care a fost combătută de acest Centru? Nu veți putea spune, pentru că nimeni nu știe. Patruzeci de milioane de lei în doi ani, o sumă colosală luată de la oameni și aruncată pentru o structură care practic există doar pe hârtie. Unicul succes cunoscut al acestui centru este un sondaj. Acum Guvernarea vrea mai multă opacitate și mai puțin control”, a declarat în ședința Parlamentului, Adela Răileanu, deputată din Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
De cealaltă parte, Lilian Carp, vicepreședinte al Fracțiunii parlamentare Partidul Acțiune și Solidaritate, a precizat că „veea ce se face prin propagandă se încearcă divizarea societății, pe grupuri, să ne urâm unii pe alții. Credem că această instituție va fi una mai combativă în procesul de dezinformare, dacă va fi sub conducerea președinției și va raporta permanent Consiliului Suprem de Securitate despre riscurile care sunt și veți avea tot mai puține instrumente ca să infectați mediatic societatea”.
Deputatul a mai precizat că discuțiile pe marginea acestor modificări vor continua, iar pentru lectura a doua textul proiectului de lege ar putea avea anumite ajustări.
Anterior, Mediacritica a solicitat opinia mai multor experți pe marginea modificărilor propuse.
Membrul Consiliului CCSCD Valeriu Pașa, președintele comunității Watchdog.md, spunea că inițiativa reprezintă o revenire la conceptul inițial, cu o eficiență crescută și o mai bună aliniere la Strategia națională de securitate, fără a afecta transparența. El preciza că Centrul, neavând puteri punitive, nu prezintă riscuri majore de politizare. Pe de altă parte, Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, avertiza însă că reforma ar putea compromite controlul democratic și independența operațională a Centrului, printr-o politizare excesivă, mai ales dacă subordonarea față de Președinție nu este însoțită de garanții legislative clare și durabile.
În același timp, Ion Bunduchi, președintele Asociației Presei Electronice, a atras atenția asupra lacunelor structurale ale legii existente. El sublinia, pentru Mediacritica, că formulările actuale sunt neclare, incomplete și nu permit Centrului să funcționeze eficient într-un context digital european modern, conform cerințelor impuse de Regulamentul UE privind serviciile digitale (DSA).
Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării a fost creat în iulie 2023, în urma unei inițiative legislative lansate de președinta Maia Sandu. Legea privind înființarea instituției a fost adoptată de Parlament pe 31 iulie 2023.
Ana Revenco a fost numită în funcția de director al Centrului pe 19 octombrie 2023, pentru un mandat provizoriu de un an, care a expirat pe 19 octombrie 2024,l. Ea își continuă activitatea în funcție până la desemnarea unui succesor. Prima încercare de selectare a unui nou director a eșuat. Pe 9 aprilie, Președinția a anunțat că niciunul dintre candidați nu a fost desemnat câștigător în urma interviului. Până în prezent, concursul nu a fost reluat.
