Hărțuirea digitală a devenit una dintre cele mai rapide forme de violență în creștere, iar impactul său asupra femeilor și fetelor este profund și de durată, avertizează specialiștii din domeniu. De la distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, la șantaj, monitorizare și amenințări online, aceste abuzuri sunt adesea minimizate sau tratate ca simple „conflicte din mediul virtual”. Datele și intervențiile recente arată însă că vorbim despre un fenomen sistemic.
La nivel global, studiile arată că una din trei femei a experimentat o formă de violență digitală, iar fetele cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani reprezintă categoria supusă celui mai mare risc. În unele regiuni, peste 50% dintre femei afirmă că au fost ținta hărțuirii online. „Violența digitală nu este o problemă marginală și nici un fenomen izolat. Este o formă reală de violență, cu efecte psihologice și sociale foarte grave, care afectează în special femeile și fetele. Aceste cifre ne arată foarte clar că violența digitală nu este o excepție, ci o realitate cu caracter sistemic. Tehnologia a devenit un instrument de control, intimidare și umilire, iar victimele plătesc un preț enorm, inclusiv la nivel emoțional și social”, explică Viorica Țîmbalari, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV).
Și în Republica Moldova, datele colectate prin platforma Eviolenta.md indică o realitate mai dură decât cea reflectată în rapoartele oficiale. Cele mai frecvente forme de abuz raportate includ distribuirea neconsensuală a imaginilor intime, șantajul digital, accesul ilegal la conturi personale, monitorizarea și urmărirea online, amenințările persistente în mediul digital. „Cifrele ne arată că multe femei nu ajung niciodată în statisticile oficiale. Platforma scoate la lumină cazuri care altfel ar rămâne invizibile”, consideră Viorica Țîmbalari.
UN CADRU LEGAL PENTRU VIOLENȚA DIGITALĂ
Potrivit funcționarei, Republica Moldova a introdus pentru prima dată un cadru legal clar pentru violența digitală, care va intra în vigoare începând cu anul 2026.
„Documentul prevede, între altele, definirea explicită a violenței digitale ca formă de violență împotriva femeilor, recunoașterea ca abuz a distribuției neconsensuale de imagini intime, cyberstalking, șantaj, acces ilegal la conturi, doxxing și folosirea programelor de monitorizare, extinderea ordinului de protecție și în mediul online, cu interdicția contactării victimei prin rețele sociale, obligația de a șterge materialele abuzive și interdicția accesării conturilor acesteia, o procedură accelerată pentru cazurile grave, în care poliția și procurorii trebuie să intervină imediat, acceptarea probelor digitale fără birocrație suplimentară, mecanisme obligatorii de sprijin pentru victime: consiliere psihologică, juridică și ghidaj pentru siguranță digitală. Este un semnal clar că statul recunoaște gravitatea acestor abuzuri și își asumă responsabilitatea de a interveni rapid și eficient”, a precizat directoarea.
ASISTENȚA ONLINE, UN SPRIJIN PENTRU VICTIME
Pe lângă cadrul legal, autoritățile au lansat platforma Eviolenta.md, concepută ca un instrument de intervenție rapidă și sprijin real pentru victime. „Eviolenta.md este un spațiu sigur, disponibil 24/7, unde fetele și femeile pot cere ajutor anonim și pot primi ghidaj concret. Nu vorbim doar despre informare, ci despre acces real la sprijin”, a explicat directoarea ANPCV pentru Mediacritica.
Platforma permite victimelor să înțeleagă dacă sunt expuse unei forme de violență digitală, să afle ce pași pot face pentru protecție și să fie direcționate către servicii specializate.
Începând cu luna ianuarie 2026, Agenția va lansa un Program Național de Prevenire a Violenței Digitale, axat pe educație, informare și consolidarea capacităților instituționale. „Prevenirea este la fel de importantă ca intervenția. Vom merge în școli, vom vorbi cu fete și băieți despre riscurile violenței digitale și despre siguranța online, pentru că aceste comportamente se formează devreme”, a adăugat Viorica Țîmbalari.
Directoarea ANPCV a ținut să recomande victimelor violenței digitale „să protejeze parolele și dispozitivele, să fie atente la semnele de control digital, să nu ignore amenințările sau șantajul, să ceară ajutor imediat, pentru că nu sunt singure, și foarte important: să nu trimită niciodată fotografii sau înregistrări intime, indiferent de presiune sau promisiuni”.
