Anual, în fiecare a doua zi de marți a lunii februarie, este marcată Ziua Siguranței pe Internet, o inițiativă internațională care își propune să promoveze utilizarea responsabilă și sigură a mediului digital, în special de către copii și tineri. Potrivit Comisiei Europene, această zi a fost celebrată pentru prima dată în 2004 și se marchează, în prezent, în aproximativ 200 de țări și teritorii, reunind instituții publice, organizații internaționale, companii de tehnologie, experți și utilizatori.
În Republica Moldova, Ziua Siguranței pe Internet este un prilej de reflecție asupra riscurilor tot mai complexe din mediul online, dar și asupra soluțiilor care pot fi implementate pentru protejarea copiilor și adolescenților. Subiectul a ajuns să fie discutat public în special în contextul în care autoritățile au anunțat despre lansarea campaniei naționale „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță” și inițierea unor dezbateri la temă.
O PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
În cadrul unei conferințe de presă din ianuarie, unde a trasat prioritățile pentru anul 2026, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a atras atenția asupra presiunilor multiple pe care mediul digital le exercită asupra copiilor și tinerilor, subliniind necesitatea unor măsuri coordonate la nivel național. „Ne vom concentra pe trei dimensiuni care se alimentează reciproc: sănătatea mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri și reducerea factorilor de risc pentru sănătatea copiilor”, a declarat Maia Sandu.
Datele prezentate de șefa statului conturează o situație îngrijorătoare. „Statisticile nu arată bine. În 2024 s-au raportat peste 1.700 de cazuri de bullying, iar în 2025 numărul lor a crescut și mai mult. Un studiu arată că 43% dintre elevii din statele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) raportează anxietate atunci când telefonul nu este aproape, iar acești elevi obțin cu 9 puncte mai puțin la testele PISA. De aceea, igiena digitală devine o măsură de educație și de sănătate publică”, a precizat șefa statului.
Printre măsurile propuse pentru acest an se numără lansarea unui program național de bunăstare mintală în era digitală și siguranță online, introducerea igienei digitale în școli, crearea unei linii naționale de asistență și a unui chat anonim pentru adolescenți, dar și dialoguri cu platformele digitale pentru limitarea funcțiilor care încurajează utilizarea compulsivă.
„Copiii au nevoie de ajutorul nostru ca să navigheze în această lume, diferită de cea în care am crescut noi. Dacă nu acționăm acum, riscăm să normalizăm aceste probleme și să pierdem generații”, a avertizat președinta.
EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎNCEPE ACASĂ ȘI CONTINUĂ LA ȘCOALĂ
Din perspectiva educației media, experta Natalia Grîu subliniază că siguranța online este o responsabilitate comună, care implică atât copiii, cât și adulții. „Spațiul virtual este o casă comună pe care o partajăm. De aceea avem nevoie de siguranță, securitate și atitudine etică în calitate de internauți. Adulții și copiii trebuie să fie responsabili chiar și la cele mai simple gesturi: când și la ce dăm like sau share, când și cui împărtășim datele noastre personale”, a explicat Natalia Grîu pentru Mediacritica.
Ea atrage atenția că regulile de respect și conduită nu dispar în mediul digital. „Chiar și într-un mediu virtual, respectul este real. Nu facem atacuri la persoană, comentarii malițioase sau postări care pot jigni. Conduita responsabilă în mediul online presupune respectarea netichitei și despre asta trebuie să vorbim atât acasă, cât și la școală”.
Rolul părinților este esențial, mai spune experta. „Părinții sunt responsabili de ecosistemul digital în care crește copilul: de consumul mediatic, de calitatea conținutului. Internetul și telefoanele smart nu sunt bona gratuită a familiei, ci un spațiu care trebuie monitorizat”. Discuțiile despre parole, prieteni online, jocuri video și platforme utilizate sunt la fel de importante ca supravegherea din viața reală. „Spațiul virtual cere de la adult supraveghere și siguranță la fel ca cel real”, concluzionează Natalia Grîu.
IGIENA INFORMAȚIONALĂ — PRIMA LINIE DE APĂRARE
Veronica Chicu-Boboc, directoarea Centrului Media pentru Tineri, atrage atenția că siguranța online nu poate fi separată de capacitatea tinerilor de a înțelege și evalua critic informația cu care interacționează zilnic. „Siguranța pe Internet începe cu igiena informațională. Tinerii sunt expuși zilnic unui volum uriaș de conținut, iar fără abilități de filtrare, verificare și înțelegere critică a informației, riscul de manipulare, dezinformare sau abuz online crește semnificativ”, subliniază experta.
Potrivit ei, rețelele de socializare pot distorsiona realitatea și pot amplifica emoțiile, generând vulnerabilități legate de stima de sine, percepția asupra lumii și procesul decizional al tinerilor. „De aceea, este esențial să investim constant în alfabetizarea media și digitală — nu doar pentru a-i proteja online, ci pentru a-i forma ca cetățeni informați și responsabili. Siguranța pe Internet nu ține doar de tehnologie, ci mai ales de gândirea critică și comportamentul responsabil online”, afirmă Veronica Chicu, punctând importanța verificării surselor și a recunoașterii manipulării în mediul digital.
INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ: ÎNTRE UTILITATE ȘI RISCURI
Un alt subiect tot mai prezent în discuțiile despre siguranța online este utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială (AI). Denis Zacon, specialist în inteligență artificială, atrage atenția că aceste tehnologii nu sunt neutre și necesită competențe minime pentru a fi utilizate în siguranță. „AI nu este o tehnologie obișnuită, ci una nouă și disruptivă, iar pentru a o folosi în siguranță este esențial să înțelegem cum funcționează”, explică Denis Zacon.
Printre principalele riscuri se numără expunerea datelor personale. „Este important să accesăm setările acestor instrumente și să dezactivăm opțiunea de antrenare pe baza informațiilor pe care le furnizăm. Altfel, datele noastre pot deveni publice sau pot fi folosite în scopuri pe care nu le controlăm”, subliniază expertul.
Un alt aspect sensibil este relația emoțională pe care unii utilizatori o dezvoltă cu asistenții AI. „Modul prietenos în care răspund aceste instrumente reprezintă o empatie artificială, indusă intenționat de creatorii lor. Nu ar trebui să le percepem ca pe niște prieteni sau terapeuți, pentru că empatia pe care o manifestă este doar una simulată”, avertizează Denis Zacon.
În plus, el atrage atenția asupra așa-numitelor halucinații ale inteligenței artificiale: „Sunt răspunsuri care sună credibil, dar conțin informații eronate. De aceea, trebuie să verificăm întotdeauna informațiile și să nu le acceptăm fără rezerve, mai ales atunci când pot influența decizii importante”.
