Alegerile din 2024 și 2025 au confirmat rolul major al rețelelor sociale atât în informarea alegătorilor, cât și în propagarea dezinformării. Deși autoritățile, organizațiile de fact-checking și platformele raportează acțiuni de combatere a conținutului manipulator, realitățile au scos la iveală limite structurale, reacții lente și necesitatea implementării unor mecanisme mai eficiente. Cazul TikTok este unul dintre exemplele relevante și la nivel european, dar și în Republica Moldova.
Mediacritica a scris anterior despre faptul că, în pragul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, TikTok s-a aflat în centrul dezbaterilor privind rolul său în răspândirea propagandei și dezinformării, precum și despre implementarea mai multor măsuri speciale de către rețeaua socială în campania electorală. Problematica dezinformării electorale pe TikTok a fost reflectată și în monitorizările și analizele publicate pe Mediacritica, care au semnalat multiple cazuri de manipulare, distribuire a mesajelor false, numeroaselor narațiuni de dezinformare și a conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
La câteva luni distanță, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) confirmă, într-un răspuns pentru Mediacritica, că, în perioada campaniilor electorale, spațiul informațional online a devenit una dintre principalele dimensiuni de influență externă. „Intervențiile semnificative de manipulare și ingerințe în spațiul mediatic autohton au fost realizate prin intermediul platformelor Telegram, TikTok și Facebook”, arată SIS. Potrivit instituției, care a fost desemnată drept punct de legătură cu compania ce deține și gestionează TikTok, tacticile utilizate au inclus exploatarea algoritmilor, utilizarea inteligenței artificiale, recrutarea de influenceri contra cost și fabricarea unor documente false atribuite instituțiilor statului. SIS refuză, totuși, să ofere mai multe detalii privind instrumentele instituționale și mecanismele de colaborare utilizate, invocând secretul de stat.
Și Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării constată că platformele online, inclusiv TikTok, „au întreprins acțiuni punctuale, însă acestea nu au reușit să prevină amploarea campaniilor de dezinformare”. Potrivit instituției, „răspândirea conținutului manipulator a fost facilitată de viteza mare de circulație a informației, lipsa unor reacții rapide și coerente din partea platformelor și de utilizarea coordonată a rețelelor de conturi inautentice, în special în perioadele electorale. Centrul subliniază că măsurile luate de platforme au fost, de regulă, reactive, nu preventive și nu au reușit să limiteze impactul dezinformării asupra opiniei publice în timp util”.
Iar Comisia Electorală Centrală (CEC) susține că, în urma colaborării cu platforma, a raportat 81 de materiale video și patru conturi, dintre care „67 de materiale video și cele patru conturi au fost șterse, 10 materiale au fost restricționate, iar 16 nu au fost calificate de platformă drept încălcări”. Instituția califică scrutinul din 2025 drept marcat de campanii de dezinformare fără precedent, amplificate de utilizarea inteligenței artificiale, și notează lipsa de cooperare a unor platforme, în special Telegram.
STOPFALS: COLABORARE CONSTANTĂ, IMPACT LIMITAT
Colaborarea dintre StopFals și TikTok a început încă din 2024, în contextul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional. Mihai Avasiloaie, editorul-șef al portalului Stopfals.md, a explicat pentru Mediacritica faptul că parteneriatul a vizat atât informarea publicului, cât și raportarea conținutului problematic. „Am realizat videoclipuri plasate pe TikTok și a existat o pagină dedicată alegerilor din Republica Moldova, la care utilizatorii erau direcționați atunci când interacționau cu subiecte electorale. Videourile conțineau recomandări despre cum să te informezi corect în context electoral”, potrivit lui.
În paralel, StopFals a transmis platformei semnale privind conturi și materiale cu activitate inautentică, care răspândeau falsuri și manipulări: „Noi ne făceam munca de fact-checkeri și trimiteam aceste rapoarte către TikTok. Ce urma după – ștergerea conturilor, eliminarea unor videoclipuri sau lipsa oricărei acțiuni – depindea exclusiv de regulile și algoritmii platformei”.
TikTok a declarat public că a eliminat zeci de mii de conturi și materiale asociate ingerințelor electorale în Republica Moldova. Totuși, experiența practică ridică semne de întrebare. „Este posibil ca TikTok să fi făcut ceea ce declară, dar în practică aveam impresia că lucrurile mergeau mai puțin bine decât în comunicatele lor. Cu siguranță, este loc de mai bine”, afirmă Mihai Avasiloaie.
Tot el susține că, deși colaborarea este una constantă, interesul real al platformei pentru combaterea dezinformării în Republica Moldova rămâne limitat: „Se fac anumite acțiuni, dar ele sunt mai degrabă superficiale. Uneori, timpul de reacție este foarte lent. Lecția principală este că ceea ce există acum nu este suficient”. Organizațiile media semnalează și efecte colaterale: blocarea sau restricționarea conținutului jurnalistic legitim. „Se întâmplă ca platformele să blocheze anume videoclipurile unor instituții de presă din cauza algoritmilor. Am pățit și noi asta”, își amintește jurnalistul.
RECOMANDĂRI ȘI SOLUȚII
În lupta cu dezinformarea pe platformele sociale, Mihai Avasiloaie invocă necesitatea unei presiuni constante din partea statelor și organizațiilor internaționale, în special a Uniunii Europene, asupra companiilor care le dețin. „Dacă Republica Moldova va fi cooptată în mecanismele UE, platformele vor ține cont mai mult de aceste solicitări decât de cele venite din partea unui stat mic”, crede el.
Și reprezentanții SIS fac trimitere la legislație, fiind întrebați despre pârghii pentru a responsabiliza platformele sociale: „Reglementarea activității platformelor de social media în vederea prevenirii și combaterii dezinformării necesită un cadrul legislativ coerent, a cărui adoptare depășește competențele instituției”, potrivit răspunsului pentru Mediacritica.
Studiul de audiență a mass-media, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent în luna iunie 2025, arată că rețelele sociale sunt principala sursă de informare pentru cetățenii din Republica Moldova. Conform sondajului, aproape 80% dintre respondenți declară că se informează de pe rețelele sociale, iar 62,9% le accesează zilnic. Iar Studiul de evaluare a alfabetizării informaționale și media (AIM) a tinerilor în Republica Moldova, realizat anterior de Centrul Media pentru Tineri, demonstrează că tinerii aleg să se informeze în primul rând de pe platforme sociale precum TikTok și Instagram, în timp ce încrederea lor reală rămâne orientată spre surse tradiționale precum site-urile de știri, familia sau televiziunea.
