La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 a fost înregistrată o creștere a cazurilor de discurs de ură, cu cel puțin 11 cazuri noi documentate zilnic în perioada electorală, arată un raport lansat la 17 februarie de Asociația Promo-LEX. Totodată, 70% din acest conținut a fost distribuit pe Telegram, TikTok și Facebook, discursul homofob s-a triplat, iar mesajele sexiste au crescut semnificativ, potrivit documentului ce ilustrează fenomenul discursului de ură și al instigării la discriminare în spațiul public și online în cadrul electoralei din toamna anului trecut.
Potrivit raportului, „datele colectate în procesul de monitorizare arată tendințele negative pe care le înregistrează fenomenul discursului de ură în Republica Moldova, în ciuda existenței cadrului legal care sancționează acest tip de discurs”. Cercetarea a vizat perioada 21 iulie – 19 octombrie 2025 și a urmărit inclusiv modul în care autoritățile au reacționat la noile forme de propagare a urii și în ce măsură victimele au utilizat mecanismele de raportare disponibile.
Raportul relevă o tendință îngrijorătoare: discursul de ură este tot mai frecvent „folosit în combinație cu mesaje manipulatoare și materiale care dezinformează, generate de persoane reale și de algoritmi”. În perioada interelectorală (septembrie 2024 – august 2025) s-a produs un proces de „normalizare” a acestui tip de discurs, astfel încât campania electorală din toamna anului 2025 a debutat într-un spațiu deja „impregnat de ură, intoleranță și dezinformare”.
În total, au fost identificate 521 de cazuri de discurs de ură în context electoral, cu 1,7 ori mai multe decât în 2021. Dintre acestea, 70% au fost publicate și distribuite pe Telegram, TikTok și Facebook, iar peste jumătate din conținutul nociv a fost răspândit pe TikTok.
Vadim Vieru, avocat și director de program în cadrul Asociației Promo-LEX, a sintetizat concluziile raportului într-un cuvânt: „normalizare”. „Cifrele arată că ura a devenit un instrument uzual de campanie, în special în online”, a precizat el, subliniind că s-a constatat „o creștere de 1,5 ori a discursului sexist, inclusiv mesaje care reduc rolul femeii strict la reproducere”, precum și „o triplare a discursului homofob față de 2021, comunitatea LGBTQI+ fiind prezentată drept o amenințare la securitatea națională”.
Monitorizarea mai ilustrează și „politizarea cinică a diagnozelor psihiatrice”, termenii medicali fiind utilizați ca insulte pentru a discredita oponenții politici, fiind o formă de stigmatizare care combină discriminarea cu manipularea emoțională a publicului. „Raportul de astăzi nu este doar o colecție de date, ci un semnal de alarmă și un apel la consolidarea strategiilor de combatere a unui fenomen inacceptabil într-un stat democratic”, a declarat Vadim Vieru.
BANI MULȚI PENTRU URĂ, SANCȚIUNI MODESTE
Datele prezentate indică și un dezechilibru între amploarea fenomenului și reacția instituțiilor statului. Estimativ, pentru promovarea a 68 de cazuri de discurs de ură, unele partide sau blocuri electorale au cheltuit peste 400.000 de lei. În schimb, Inspectoratul General al Poliției și Consiliul Audiovizualului au aplicat amenzi în valoare totală de peste 142.000 de lei pentru 28 de încălcări.
Deși Consiliul Audiovizualului a sancționat 24 de cazuri de discriminare, este „alarmant că nu a fost depusă nicio plângere la IGP”, a menționat Vadim Vieru. Numărul plângerilor adresate Poliției în perioada electorală s-a redus la zero, față de 16 în 2023, în timp ce au crescut autosesizările.
„Răspunsul autorităților la discursul de ură este insuficient în comparație cu numărul de cazuri identificate de societatea civilă”, au conchis autorii studiului.
„Credem că este nevoie de un efort conjugat al autorităților, instituțiilor media, politicienilor, partidelor politice și al societății civile pentru a reduce din intensitatea discursului de ură în spațiul public și online. Iată de ce este necesară promovarea mecanismelor de raportare și ajustarea lor în funcție de nevoile victimelor, informarea și sensibilizarea publicului privind consecințele discursului de ură prin campanii naționale și capacitarea continuă a echipelor din cadrul Poliției și Consiliului Audiovizualului, inclusiv ale celor din instituții care raportează conținuturi către platformele social media, cum este Serviciul de Informații și Securitate”, a afirmat Irina Corobcenco, autoarea raportului de monitorizare, analistă în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură din cadrul Asociației Promo-LEX.
Hannes Berts, șef adjunct al misiunii diplomatice suedeze în Republica Moldova, a avertizat că „atunci când ura pătrunde în competiția politică, democrația însăși este pusă în pericol” și a subliniat că legislația trebuie dublată de aplicare consecventă și măsuri de prevenire, iar cooperarea cu platformele digitale și investițiile în alfabetizare digitală sunt esențiale.
APEL LA CONSOLIDAREA MECANISMELOR DE PREVENIRE
Raportul formulează un set de recomandări ce vizează atât consolidarea cadrului instituțional, cât și prevenirea fenomenului la nivel societal. Autorii insistă asupra necesității promovării și ajustării mecanismelor de raportare, astfel încât acestea să fie accesibile și adaptate nevoilor victimelor, dar și asupra organizării unor campanii naționale de informare privind consecințele discursului de ură.
Totodată, se recomandă „capacitarea continuă a echipelor din cadrul Poliției și Consiliului Audiovizualului”, inclusiv a structurilor care raportează conținut ilegal către platformele sociale, precum Serviciul de Informații și Securitate, dar și o cooperare mai strânsă cu platformele digitale. În viziunea autorilor, prevenirea trebuie dublată de responsabilizare și aplicare consecventă a sancțiunilor, pentru a transmite semnalul că utilizarea urii „ca instrument politic nu este tolerată într-un stat democratic”.
