Republica Moldova ar putea urma exemplul unor state precum Australia, Franța sau Olanda în limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Cel puțin dezbateri la subiect ar urma să fie organizate în următoarea perioadă de autoritățile statului, așa cum au anunțat în ultima perioadă reprezentanți ai mai multor instituții. Totuși, până la adoptarea unor mecanisme concrete, părinții și îngrijitorii pot să urmeze mai multe recomandări prin care să asigure o mai mare protecție a minorilor în mediul online.
Potrivit datelor autorităților, unul din trei utilizatori de Internet la nivel global este copil, iar mai puțin de 15% dintre platformele globale ar avea protocoale speciale de protecție a vârstei. În Republica Moldova, 88% dintre copii folosesc inteligența artificială, iar peste 60% o utilizează zilnic sau de câteva ori pe săptămână. Totodată, în 2025 au fost raportate 147 de materiale de abuz sexual virtual, circa 40% dintre acestea fiind generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
În acest context, autoritățile discută inclusiv despre integrarea portofelului digital drept mecanism suplimentar de autentificare pe platforme, soluție deja analizată la nivel european. Până la eventuale modificări legislative, însă, responsabilitatea imediată rămâne în familie.
„PROBLEMA NU ESTE EXISTENȚA TEHNOLOGIEI, CI MODUL ÎN CARE ESTE FOLOSITĂ”
Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare al Universității Tehnice a Moldovei (UTM), menționează pentru Mediacritica despre faptul că dezbaterea privind copiii și ecranele trebuie purtată nuanțat.
„Discuția este sensibilă. Tehnologia face parte din viața noastră și nu poate fi ignorată sau eliminată complet. Problema nu este existența ei, ci modul în care este folosită. Atunci când timpul petrecut online devine excesiv și înlocuiește interacțiunea reală, mișcarea sau activitățile care dezvoltă copilul, apar dezechilibre”, potrivit lui,
CINCI RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Până la adoptarea unor politici publice clare, Dinu Țurcanu recomandă câteva măsuri concrete, aplicabile imediat în familie:
1. Stabiliți reguli clare și respectați-le: „Copiii au nevoie de limite. E util să existe un program clar pentru utilizarea telefonului sau a rețelelor sociale și momente în care ecranele sunt puse deoparte – la masă, înainte de somn sau în timpul activităților de familie”.
2. Oferiți alternative atractive: „Nu este suficient să spunem Lasă telefonul!. Copilul trebuie să aibă altceva care să-l motiveze: sport, muzică, desen, cluburi tehnice și STEM, lectură, activități în aer liber. Dacă găsește o pasiune reală, timpul petrecut în fața unui ecran scade natural”.
3. Fiți un exemplu: „Copiii observă tot. Dacă noi, adulții, stăm permanent cu telefonul în mână, este dificil să le cerem lor să facă altfel. Echilibrul începe în familie”.
4. Discutați deschis despre mediul online: „Interdicțiile fără explicații nu funcționează pe termen lung. Este important să le vorbim copiilor despre dependența digitală, despre presiunea socială din online, despre riscurile conținutului nepotrivit. Educația media trebuie să înceapă devreme”.
5. Încurajați utilizarea activă, nu pasivă, a tehnologiei: „Dacă tot trăim într-o eră digitală, e mai bine să-i învățăm să creeze, nu doar să consume. Programarea, robotica, proiectele tehnice sau științifice îi ajută să folosească tehnologia în mod constructiv”.
În același timp, Dinu Țurcanu subliniază că, dincolo de eventualele interdicții, cheia rămâne educația și implicarea părinților.
„Reducerea timpului excesiv în fața ecranelor este importantă pentru somn, concentrare, performanță școlară și dezvoltare emoțională. Însă obiectivul nu trebuie să fie eliminarea tehnologiei, ci formarea unui echilibru sănătos și a unei relații responsabile cu mediul digital. Pe termen lung, soluția nu este doar restricția, ci educația!”, concluzionează prorectorul pentru digitalizare al UTM.
