Dezinformarea a evoluat într-o „amenințare persistentă și avansată”, alimentată de rețele de trolli, actori locali credibili și tehnologii precum inteligența artificială. Despre noile forme ale dezinformării, impactul tehnologiilor emergente și necesitatea unor răspunsuri coordonate, la Chișinău au discutat mai mulți oficiali de rang înalt și experți din state europene, în cadrul conferinței internaționale privind alfabetizarea media și integritatea informațională, organizată la sfârșitul săptămânii trecute de Consiliul Europei.
În cadrul evenimentului, vorbitori din Republica Moldova, Ucraina și România au subliniat că manipularea și interferența informațională străină nu mai sunt limitate la perioadele electorale, ci vizează constant încrederea publicului și funcționarea proceselor democratice.
„De ce nu mai putem să revenim la vechea normalitate? Acea normalitate de odinioară nu mai există, nu mai avem la ce să ne întoarcem. Dar care este noua normalitate și care va fi cea în care vom locui în următorul deceniu? De ce este persistentă această amenințare? Deoarece nu se rezumă doar la perioadele campaniilor electorale sau la cele preelectorale. […] Am descoperit că Rusia instruia trolli pentru alegerile parlamentare din 2025, dar formarea a început în noiembrie 2024. […] Trollii nu-și împachetează valiza și pleacă în vacanță după ce se finalizează perioada electorală. Amenințarea rămâne”, a declarat consilierul pentru securitate națională al președintei Republicii Moldova, Stanislav Secrieru.
El a atras atenția asupra caracterului „avansat” al amenințării care ține atât de resursele implicate, cât și de adaptabilitatea acesteia. „Este o amenințare foarte bine dotată cu resurse, […] ușor adaptabilă. Sunt antrenați multipli actori care se bucură de încredere la nivel local – preoți, influenceri – suplimentar la boții care amplifică acest discurs. […] În perioada electorală a fost utilizată inteligența artificială pentru a genera dezinformare”, a mai spus el.
În acest context, Secrieru a pledat pentru un răspuns pe măsură: „Nu există o rețetă unică universal aplicabilă. […] Este nevoie de un efort de apărare persistent și avansat al democrațiilor. […] Instituțiile statului trebuie să fie capabile să reacționeze rapid […] Nu trebuie să ne rezumăm doar pe defensivă. Trebuie să fim și ofensivi, dar în termeni pozitivi – să expunem, să blamăm public fenomenul FIMI”.
UCRAINA: „REZILIENȚA NOASTRĂ SUNT OAMENII”
Din perspectiva ucraineană, Iulia Ianciuk, reprezentantă a Ministerului Culturii din Ucraina, a descris dezinformarea ca parte integrantă a războiului informațional purtat de Rusia. „Utilizarea sistematică a informației pentru divizarea societății, slăbirea încrederii cetățenilor în instituțiile statului […] urmărește obiectivul cheie – distrugerea identității ucrainene și a statalității ucrainene. Forma FIMI se schimbă odată cu avansarea tehnologiilor […]. La această etapă, Rusia folosește tot mai mult AI și platformele de social media pentru a distribui subiecte sensibile”, a precizat ea.
Iulia Ianciuk a explicat că Ucraina a dezvoltat mecanisme proprii de răspuns. „Avem o experiență unică în a ne proteja de FIMI. […] Fundamentul rezilienței noastre sunt oamenii simpli. Centrele de combatere a dezinformării au devenit un scut în Ucraina și atunci când inamicul utilizează conținut generat de AI, noi la fel utilizăm instrumente bazate pe AI pentru monitorizarea în timp real a tiparelor de dezinformare, ceea ce ne permite să reacționăm în mod proactiv înainte ca acestea să fie distribuite publicului”, a explicat vorbitoarea.
Reprezentanta din Ucraina a insistat asupra dimensiunii transfrontaliere a fenomenului. „FIMI reprezintă o amenințare transfrontalieră împotriva drepturilor omului, dreptului la informare și a securității statelor. E vorba de un instrument important și noi urmează să depunem efort în continuare pe aceste aspecte. Cooperarea eficientă va rămâne un element esențial pentru a scoate în evidență rețelele de dezinformare și manipulare din străinătate și vor contribui la construirea rezilienței noastre în fața acestui fenomen”, a conchis Iulia Ianciuk.
ROMÂNIA: ÎNTRE REGLEMENTARE ȘI ÎNCREDERE PUBLICĂ
Valentin Jucan, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului din România, a pus accent pe vulnerabilitățile interne ale societăților democratice. „Pentru anumite țări devine imposibil să conceapă revenirea la perioada comunistă. Noi simțim această amenințare […] este o povară pentru noi”, a explicat Jucan. El a avertizat asupra riscului de a rămâne blocat în terminologie, fără a aborda problemele reale. „Încercăm să utilizăm mai mulți termeni – dezinformare, informație falsă […] dar în realitate trebuie să vorbim despre problemele pe care le avem în țările noastre.”
Una dintre acestea este cadrul normativ. „Problema ține de acte normative și reglementări […] Nu spun că trebuie să reglementăm împotriva anumitor lucruri, dar trebuie să reglementăm astfel încât societatea să trăiască într-o perioadă mai bună, în beneficiul libertății de exprimare, dar cu anumite hotare de responsabilitate”, a menționat vorbitorul.
În același timp, el a subliniat rolul crucial al încrederii în instituții. „Trebuie să facem tot posibilul […] să consolidăm încrederea în instituțiile publice. […] În România, aceasta este la un nivel foarte jos și această lacună este folosită de acești agenți.Trebuie să ne protejăm copiii, ei vor fi alegătorii de mâine”, a conchis Valentin Jucan.
Conferința organizată de Consiliul Europei a examinat modalități inovatoare de combatere a dezinformării, a manipulării și interferențelor informaționale străine (FIMI), precum și a discursului instigator la ură, fenomene care „erodează încrederea publicului și subminează integritatea proceselor democratice pe întreg continentul”. Organizată sub auspiciile președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și în cadrul noului Pact Democratic pentru Europa, conferința a oferit statelor membre oportunitatea de a face schimb de experiențe esențiale și de a discuta mecanisme specifice pentru construirea unui mediu informațional mai de încredere și pentru promovarea educației media și informaționale.
