Vizibilitatea ridicată și distribuirea rapidă a conținutului transformă rețelele sociale în spații de manifestare a violenței digitale, arată datele unei cercetării lansate de Centrul Internațional „La Strada” pe 27 aprilie. Studiul avertizează că violența digitală a devenit un instrument sistemic de opresiune, unde peste 70% din agresiuni au loc pe rețelele de socializare. Aceste platforme reunesc condiții cumulative de risc – vizibilitate ridicată, recurență, distribuire rapidă și suprapunerea relațiilor cu persoane cunoscute și necunoscute.
Potrivit sondajului, principalul spațiu de manifestare a violenței digitale sunt rețelele sociale (Facebook, Instagram, Odnoklassniki, VKontakte, TikTok, Snapchat), care au întrunit 70,2% dintre cazuri, urmate de aplicațiile de mesagerie precum WhatsApp, Viber sau Telegram (26,8%). Cele mai nocive acțiuni de violență digitală sunt considerate a fi distribuirea imaginilor sau videoclipurilor cu caracter sexual fără consimțământ și utilizarea tehnologiei pentru a manipula astfel de materiale (deepfake), ambele fiind evaluate de aproximativ 57% dintre respondenți ca având un impact extrem de ridicat — „în foarte mare măsură”. De asemenea, hărțuirea online și campaniile de denigrare sunt privite cu o îngrijorare sporită, peste 40% din populație considerând că acestea afectează sever viața victimelor. În schimb, recepționarea mesajelor cu conținut sexual nedorit, deși deranjantă, este percepută ca având un impact mai redus. Doar 27% dintre respondenți au plasat-o în categoria celor mai grave forme de agresiune.
Datele cercetării arată că expunerea la acest fenomen este influențată semnificativ de gen și vârstă. Femeile au indicat mai des că, în ultimele 12 luni, au fost victimă sau martoră a violenței digitale (75,8%), comparativ cu bărbații (61,0%). Vârsta amplifică aceste diferențe, rețelele sociale atingând un maxim de 82,7% ca spațiu al violenței în rândul tinerilor de 18–29 ani. La polul opus, pentru persoanele de peste 60 de ani, rolul rețelelor sociale scade în favoarea aplicațiilor de mesagerie, indicând o mutare a violenței spre spații mai private, dar la fel de intruzive.
„Deși tehnologia ne oferă oportunități fără precedent, există un întuneric de cealaltă parte a ecranului. Violența digitală nu este o exagerare. Este o formă reală de abuz, cu consecințe psihologice, emoționale, profesionale și economice profunde. Nu putem blama tehnologia și nici nu putem pune responsabilitatea pe umerii femeilor. Este imperativ să schimbăm normele sociale și să construim un răspuns instituțional ferm, astfel încât mediul digital să fie un spațiu sigur pentru fiecare femeie și fată”, a precizat Karina Nersesyan, reprezentanta de țară UNFPA în Republica Moldova.
În fața acestor provocări, autoritățile de la Chișinău au început să implementeze mecanisme de răspuns adaptate erei tehnologice. Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a subliniat că siguranța femeilor în mediul online a devenit o prioritate a politicilor publice. „Avem deja inclus în managementul de caz din sistemul nostru electronic, e-Social, evaluarea riscului privind violența digitală, pentru a putea ajusta răspunsul asistenților sociali. De asemenea, anul acesta ne propunem extinderea centrelor de zi și a adăposturilor pentru victimele violenței, urmând să deschidem noi spații sigure la Telenești și Cahul. Ne dorim ca orice femeie care are nevoie de consiliere sau de un refugiu să găsească sprijinul necesar”, a precizat oficiala.
Pentru a combate eficient acest fenomen, studiul recomandă implementarea unor programe complexe de educație și alfabetizare digitală, care să ajute populația să recunoască și să raporteze formele de manipulare și abuz. Este esențială consolidarea capacităților profesioniștilor din prima linie (polițiști, asistenți sociali și juriști) pentru a documenta corect probele digitale și a oferi suport specializat victimelor. De asemenea, se impune standardizarea procedurilor de intervenție și raportare pe platformele de socializare, concomitent cu ajustarea cadrului legislativ pentru a elimina impunitatea agresorilor online și pentru a asigura un mediu digital sigur, în conformitate cu standardele europene și directivele privind securitatea cibernetică.
Cercetarea „evidențiază că violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova este un fenomen sistemic, aflat la intersecția dintre inegalitățile de gen și transformările digitale. Răspunsul eficient la acest fenomen reclamă o schimbare de paradigmă — de la reacții fragmentate și responsabilizare individuală, către o abordare integrată, centrată pe victimă, prevenire și responsabilitate instituțională și colectivă”.
Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova” a fost realizat de Sociopolis Consultancy, în coordonare cu Centrul Internațional „La Strada”, în cadrul unui proiect implementat cu suportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii.
