Fenomenul cenzurii în spațiul public din Republica Moldova este abordat nu doar în sensul restrâns al acestei noțiuni, ci într-un cadru larg de interpretare – pe alocuri manipulativă – a mai multor subiecte și evenimente sociale și politice din țară. Un exemplu este spațiul informațional de pe YouTube, așa cum arată o monitorizare desfășurată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe parcursul lunii martie.
Potrivit raportului CJI, pe parcursul lunii martie, tematica cenzurii a fost menționată sau discutată pe unele canale de YouTube în diferite contexte: închiderea unor televiziuni și site-uri, presupuse presiuni asupra jurnaliștilor și criticilor guvernării, relația dintre autoritățile centrale și Găgăuzia, politicile în raport cu limba rusă, regulamente promovate de autoritățile publice, dar și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Cea mai vizibilă narațiune identificată este cea potrivit căreia guvernul, autoritățile sau statul ar cenzura extins populația din Republica Moldova, urmată de ideea că în țară nu ar mai exista presă liberă. În unele cazuri se recurge la formulări exagerate în care Republica Moldova este catalogată drept „stat polițienesc”, „dictatură” sau o țară în care cetățenilor li s-ar limita chiar și dreptul de a gândi diferit. O altă tendință este asocierea cenzurii cu parcursul european al Republicii Moldova.
Pe de altă parte, comentariile utilizatorilor confirmă că secțiunea de sub videouri nu funcționează doar ca spațiu de reacție, ci și ca mecanism de amplificare a anumitor viziuni și opinii. Deși comentariile care au propagat mesaje referitoare la cenzură reprezintă o proporție relativ mică din total, ele pot fi considerate drept un factor de radicalizare: guvernarea este descrisă ca „dictatură”, presa și ONG-urile sunt prezentate ca fiind cumpărate, iar orice voce critică ar fi, potrivit acestor mesaje, sancționată prin amenzi, dosare sau închisoare. Toate acestea pot contribui la schițarea unei imagini în care, în Republica Moldova, cenzura ar fi devenit o practică extinsă a guvernării.
Prezența comentariilor care încalcă politicile YouTube indică și o problemă de moderare: mesajele despre cenzură sunt însoțite uneori de limbaj abuziv, hărțuire sau intimidare, ceea ce riscă să compromită o dezbatere sănătoasă de opinii în spațiul public.
Acest raport este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.
