Fraudele telefonice și online continuă să crească în Republica Moldova, iar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost raportate peste 1.557 de cazuri. Datele au fost prezentate în cadrul audierilor publice organizate de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului, unde reprezentanții instituțiilor responsabile au analizat amploarea fenomenului, tipurile de fraude întâlnite și măsurile propuse pentru reducerea acestora.
Potrivit datelor prezentate în cadrul audierilor, fenomenul fraudelor telefonice și online este în continuă creștere pe fondul digitalizării accelerate a serviciilor financiare și de comunicare. În perioada 2023–2025 s-a înregistrat o majorare constantă a numărului de cazuri, iar în primele cinci luni ale anului 2026 numărul sesizărilor a fost cu aproximativ 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.Totodată se constată o creștere semnificativă a prejudiciilor financiare generate de aceste infracțiuni. Dacă în 2023 valoarea pagubelor a depășit 40 de milioane de lei, în 2024 aceasta a ajuns la peste 130 de milioane de lei, iar pentru anul 2025 estimările indică prejudicii de peste 272 de milioane de lei. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la aproximativ 157 de milioane de lei. Totodată, Poliția gestionează în prezent 754 de dosare privind fraudele telefonice.
CELE MAI FRECVENTE TIPURI DE FRAUDE
Potrivit statisticilor prezentate în cadrul audierilor, cea mai răspândită metodă utilizată de infractori este faptul că se dau drept angajați ai unei bănci. În perioada ianuarie–mai 2026 au fost înregistrate 515 astfel de cazuri, reprezentând aproape 30% din totalul fraudelor raportate.
Pe locul doi se află investițiile frauduloase, inclusiv cele care vizează criptomonede și platforme Forex, cu 310 cazuri raportate. Alte 230 de cazuri au fost asociate schemelor care presupun actualizarea falsă a contractelor sau serviciilor de telefonie mobilă.
O altă tendință semnalată de autorități este creșterea numărului de fraude în care infractorii pretind că reprezintă instituții ale statului. Potrivit datelor prezentate, peste 170 de cazuri au vizat persoane contactate de indivizi care s-au prezentat drept angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, Poliției sau Centrului Național Anticorupție.
CINE SUNT PRINCIPALELE VICTIME
Datele indică faptul că persoanele cu vârsta de peste 66 de ani sunt cele mai afectate de fraudele legate de securitatea bancară și de schemele de tip „ruda implicată în accident”. Totodată, persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 65 de ani sunt frecvent vizate de scheme investiționale fictive.
Potrivit statisticilor, femeile reprezintă aproximativ 72% din totalul victimelor fraudelor telefonice raportate în 2026. În cazul schemei „ruda implicată în accident”, ponderea victimelor de sex feminin ajunge la aproximativ 85%.
Din punct de vedere teritorial, peste jumătate dintre fraudele raportate sunt concentrate în municipiul Chișinău. Cazuri sunt înregistrate și în alte centre urbane, inclusiv Bălți, Bender și Comrat.
REȚELE ORGANIZATE ȘI ACTIVITĂȚI TRANSNAȚIONALE
Participanții la audieri au menționat că fenomenul evoluează de la fraude izolate la activități desfășurate de rețele organizate, inclusiv transnaționale. Potrivit informațiilor prezentate, unele grupări utilizează call-centere și platforme fictive pentru desfășurarea activităților frauduloase. Autoritățile susțin că peste 90% din apeluri sunt făcute din străinătate.
În cadrul unor cauze penale investigate recent, organele de drept au documentat prejudicii individuale de ordinul milioanelor de lei și activitatea unor rețele specializate în escrocherii telefonice și online.
MĂSURI ANALIZATE DE AUTORITĂȚI
La nivel național, una dintre propunerile aflate în discuție prevede obligativitatea înregistrării cartelelor preplătite pe baza unui act de identitate. O altă inițiativă vizează blocarea apelurilor care utilizează tehnici de falsificare a identității apelantului (spoofing). Participanții la audieri au discutat și despre necesitatea creării unui punct focal care să funcționeze permanent și să reunească reprezentanți ai instituțiilor responsabile, ai operatorilor telecom și ai sectorului bancar pentru schimbul rapid de informații și coordonarea intervențiilor.
Reprezentanții operatorilor de telecomunicații au declarat că utilizează sisteme de analiză și identificare a fraudelor bazate pe indicatori tehnici, comportamentali și geografici. Potrivit acestora, milioane de apeluri suspecte au fost deja blocate.
De cealaltă parte, reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei și ai băncilor comerciale au evidențiat măsurile implementate pentru limitarea accesului fraudulos la conturi, inclusiv eliminarea autorizării anumitor plăți prin cod OTP și introducerea unor mecanisme suplimentare de verificare. De asemenea, instituțiile responsabile au anunțat noi măsuri de securitate cum ar fi renunțarea la confirmarea operațiunilor bancare prin SMS și reguli mai stricte pentru acordarea creditelor online.
În cadrul discuțiilor a fost menționată și necesitatea identificării unor proceduri mai rapide pentru blocarea temporară a fondurilor suspecte și pentru schimbul de informații între instituțiile implicate în combaterea fraudelor telefonice și online.
La finalul audierilor, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, ai sectorului bancar, operatorilor de telecomunicații și altor instituții cu atribuții în domeniu, membrii Comisiei de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale au anunțat că vor elabora un set de recomandări și soluții în baza informațiilor prezentate de instituțiile participante. Comisia a fost constituită de Parlament la 4 iunie și este formată din 11 deputați din toate fracțiunile parlamentare.
