O rețea de 175 de conturi false pe Facebook, 259 de conturi inautentice pe TikTok care au generat peste 115 milioane de vizualizări, dar și campanii coordonate pe X demonstrează că rețelele sociale au devenit „principalul instrument de răspândire a manipulării informaționale în Republica Moldova”. Potrivit unui raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD), aceste operațiuni urmăresc „amplificarea neîncrederii în instituțiile statului”, „polarizarea societății” și „slăbirea sprijinului pentru integrarea europeană”.
Raportul publicat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării la data de 18 iunie analizează mai multe cazuri documentate în perioada ianuarie–mai 2026 și evidențiază o schimbare importantă în modul de operare al actorilor care desfășoară acțiuni de manipulare informațională și ingerințe străine.
Potrivit documentului, accentul nu mai este pus exclusiv pe producerea unor informații false, ci pe construirea unor infrastructuri complexe, capabile să creeze impresia unei susțineri publice autentice și să amplifice rapid anumite narațiuni. Aceste infrastructuri includ rețele de conturi false, pagini care imită instituții media, sondaje online, platforme externe și conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Autorii raportului constată că manipularea informațională este adaptată fiecărei platforme digitale. Facebook este utilizat pentru simularea susținerii sociale, TikTok pentru viralizarea mesajelor emoționale, X pentru amplificarea rapidă a narațiunilor, iar platforme precum Odnoklassniki și VKReklama – pentru colectarea de date și testarea vulnerabilităților sociale prin intermediul sondajelor.
REȚEA DE 175 DE CONTURI FALSE PE FACEBOOK
Una dintre cele mai relevante constatări ale raportului vizează identificarea, în perioada 12-15 aprilie 2026, a unei rețele de 175 de conturi inautentice pe Facebook, utilizate pentru promovarea și amplificarea unor mesaje cu caracter manipulativ. Conturile erau construite astfel încât să pară autentice. Acestea publicau fotografii din viața de zi cu zi, imagini de tip lifestyle și postări despre activități obișnuite. În paralel însă, distribuiau conținut politic și social coordonat, iar reacțiile, comentariile și distribuirile proveneau frecvent de la alte conturi din aceeași rețea.
Potrivit raportului, unele profiluri utilizau imagini preluate de la alte persoane sau fotografii generate cu ajutorul inteligenței artificiale. De asemenea, multe dintre postări erau redactate într-un stil asemănător, ceea ce indică existența unei coordonări centralizate.
Autorii raportului arată că scopul principal al acestei rețele era crearea unei impresii false că anumite opinii sunt larg împărtășite în societate. În realitate, vizibilitatea mesajelor era construită artificial prin interacțiuni coordonate.
Temele promovate au inclus relațiile dintre Chișinău și Găgăuzia, procesele electorale, integrarea europeană, neutralitatea Republicii Moldova, identitatea religioasă și națională, precum și activitatea instituțiilor statului.
Toate cele 175 de conturi identificate au fost ulterior eliminate de Facebook pentru încălcarea regulilor platformei privind comportamentul coordonat și autenticitatea utilizatorilor.
„Rețeaua identificată pe Facebook prezintă caracteristicile unei operațiuni coordonate de manipulare informațională: conturi inautentice, conținut de acoperire, mesaje generate sau asistate de inteligență artificială, roluri diferențiate între conturi și amplificare artificială. Cazul indică o operațiune construită pentru a influența percepțiile publice, a crește artificial vizibilitatea unor mesaje politice și a alimenta neîncrederea în instituțiile statului. Prin eliminarea tuturor conturilor identificate, Facebook a confirmat suplimentar caracterul inautentic al acestei rețele”, concluzionează Centrul în raport.
TIKTOK, PLATFORMA PREFERATĂ PENTRU VIRALIZAREA CONȚINUTULUI MANIPULATIV
Raportul documentează și existența unei rețele de 259 de conturi inautentice pe TikTok. Acestea acumulaseră peste 532.000 de urmăritori și publicaseră, în doar câteva luni, 14.370 de postări care au generat aproximativ 2,6 milioane de interacțiuni și circa 115,6 milioane de vizualizări.
Centrul arată că o parte dintre aceste conturi imitau instituții media sau pagini de știri, utilizând denumiri care sugerau credibilitate jurnalistică. „Printre denumirile utilizate se regăseau formule precum FOCUS.MD, OJO.NEWS, InfoRM.md, Context News, 21 BuzzMD, REAL.MD, Mama News, Moldoscope, ProjectorMD, Tik Tok NEWS MOLDOVA, Știri 26, POLITIK_TOP sau The Briefing Room. Aceste denumiri sugerează intenția de a crea aparența unor surse jurnalistice credibile”, se arată în raport.
Alte conturi se prezentau drept inițiative civice sau comunitare precum Demnitatea Neamului, FreeMoldova, Moldova pe Față, MoldoVibe, Md.FARA FILTRU, Pulsul Moldovei, Moldova XXI sau MatAndMold. În multe cazuri, conținutul era generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale și aborda teme precum corupția, criza economică, autonomia găgăuză, relația cu Uniunea Europeană și România sau presupusa pierdere a suveranității statului.
Reprezentanții Centrului avertizează că TikTok oferă condiții favorabile pentru răspândirea unor astfel de mesaje deoarece conținutul este scurt, emoțional și ușor de redistribuit, în special în rândul publicului tânăr. „Scopul rețelei a fost amplificarea percepției de criză permanentă în Republica Moldova. Prin conținut video, audio și texte generate cu AI, rețeaua a urmărit să inducă ideea că statul este incapabil să gestioneze problemele economice, sociale și instituționale”, se explică în document.
X, PLATFORMA AMPLIFICĂRII COORDONATE
Raportul analizează și o campanie desfășurată pe platforma X, în jurul narațiunii potrivit căreia Republica Moldova ar urma să primească 300.000 de lucrători străini.
Autorii documentului arată că o problemă reală, care se referă la deficitul de forță de muncă, a fost transformată într-un mesaj alarmist despre „înlocuirea populației”, „importul de migranți” și „distrugerea țării”.
Analiza activității online a identificat aproape 2.000 de postări și redistribuiri asociate acestei teme. Un indicator important al caracterului coordonat îl reprezintă viteza de redistribuire a mesajelor. În numeroase cazuri, repostările aveau loc la intervale de câteva zeci de secunde, ceea ce sugerează existența unor mecanisme de amplificare organizată.
Raportul subliniază că rolul platformei X în astfel de operațiuni nu este neapărat generarea inițială a mesajelor, ci creșterea rapidă a vizibilității lor și exportarea narațiunilor către alte spații informaționale.
„În ansamblu, riscul strategic major nu constă doar în impactul fiecărui caz separat, ci în efectul cumulativ al acestor operațiuni. Repetarea acelorași teme – stat incapabil, instituții corupte, UE ca factor de control extern, identitate amenințată, securitate fragilă, autoritățile rupte de cetățeni – produce o stare de neîncredere, oboseală socială și cinism. Această stare poate fi exploatată rapid în perioade electorale, crize politice, proteste sau decizii publice sensibile”, concluzionează raportul.
