Respectarea dreptului la replică și prezentarea opiniei persoanelor vizate sunt, în prezent, printre cele mai frecvente încălcări ale Codului deontologic, constatate de Consiliul de Presă. În același timp, problemele privind protecția victimelor, a copiilor aflați în situații dificile și respectarea prezumției nevinovăției, care erau mai frecvente în trecut, par să fi scăzut ca pondere. Într-un interviu pentru Media Azi, președinta autorității de autoreglementare, Ludmila Andronic, vorbește despre provocările actuale din domeniu, utilizarea inteligenței artificiale și posibilitatea ca influencerii care se poziționează drept jurnaliști să intre sub incidența Codului deontologic.
Potrivit Ludmilei Andronic, cele mai frecvente încălcări constatate în prezent în mass-media țin de neprezentarea opiniei persoanelor vizate și nerespectarea dreptului la replică. Aceste situații pot apărea din grabă sau neatenție, dar, potrivit președintei Consiliului de Presă, există și cazuri în care norma este încălcată cu bună știință. „Nu vreau să cred că sunt încălcări deliberate, pentru că eu cred în intenția jurnalismului de a aduce valoare socială”, afirmă Andronic. Ea constată însă că este nevoie ca breasla să acorde mai multă atenție acestor norme.
Situația diferă față de perioada primului său mandat la conducerea Consiliului de Presă. Atunci, printre problemele întâlnite frecvent se numărau protecția victimelor, a copiilor aflați în situații dificile și respectarea prezumției nevinovăției. În opinia sa, eforturile de educare a jurnaliștilor au contribuit la schimbarea situației. „Probabil, acum, trebuie să educăm mai eficient breasla la subiectul «opinie și drept la replică»”, spune președinta Consiliului de Presă.
CONSILIUL NU VREA SĂ FIE „JANDARMUL PRESEI”
În ceea ce privește rolul instituției, intervievata respinge ideea unei monitorizări permanente a surselor de informare, întrucât „Consiliul de Presă nu trebuie să preia rolul unui jandarm al presei”, explicând că instituția este un organ colegial, format din experți și experte care activează voluntar.
Autosesizările sunt utilizate în special în cazuri grave sau atunci când anumite practici problematice se repetă în mai multe redacții. În asemenea situații, scopul nu este doar constatarea încălcării, ci și formularea unor recomandări care să poată fi aplicate la nivelul întregii mass-media. Pentru președinta CP, rolul Consiliului nu este, prin urmare, unul punitiv. Soluționarea amiabilă a conflictelor dintre redacții și consumatorii de media poate fi chiar mai importantă decât emiterea unei decizii.
CODUL DEONTOLOGIC ȘI INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ
Codul deontologic al jurnalistului a fost revizuit în decembrie 2024, inclusiv pentru a ține cont de evoluțiile tehnologice și de utilizarea inteligenței artificiale. Ludmila Andronic consideră însă că este imposibil ca un astfel de document să prevadă fiecare situație nouă generată de progresul tehnologic. În schimb, principiile etice de bază trebuie să rămână aplicabile indiferent de instrumentul utilizat. „Nu există diferență între discriminarea pe paginile unui ziar și cea prin intermediul unui produs AI. Canalul, tehnica care stă la bază pot fi diferite; norma etică rămâne aceeași”, afirmă ea.
Deocamdată, spune președinta Consiliului de Presă, este prea devreme pentru a evalua schimbările produse în practica jurnalistică de introducerea, în 2024, a capitolului referitor la inteligența artificială.
167 DE INSTITUȚII ȘI ORGANIZAȚII MEDIA AU SEMNAT CODUL
Registrul semnatarilor Codului deontologic cuprinde în prezent 167 de instituții și organizații media. Creșterea numărului de semnatari a fost influențată inclusiv de modificări ale politicilor publice, printre care obligativitatea semnării Codului pentru accesarea anumitor finanțări din Fondul mass-media sau pentru obținerea unor acreditări. Andronic spune că, dincolo de aceste obligații, speră ca numărul semnatarilor să reflecte și asumarea reală a standardelor profesionale și a autoreglementării.
În același timp, Consiliul nu acceptă automat orice solicitare de semnare a Codului. Atunci când există dubii privind eligibilitatea unei entități, sunt organizate dezbateri și poate fi dispusă o monitorizare pe baza unor criterii unitare. Decizia de acceptare sau respingere este apoi motivată în baza acestei monitorizări.
ȘI INFLUENCERII POT INTRA SUB INCIDENȚA CODULUI DACĂ SE POZIȚIONEAZĂ CA JURNALIȘTI
O altă provocare pentru autoreglementare este schimbarea peisajului informațional. Informația nu mai este produsă doar de redacțiile tradiționale, ci și de influenceri, creatori de conținut sau alte entități care pot publica materiale ce seamănă, pentru public, cu produse jurnalistice.
Consiliul de Presă nu intenționează să extindă automat competențele sale asupra tuturor creatorilor de conținut. Criteriul este dacă persoana sau entitatea corespunde definiției jurnalismului din Codul deontologic. „Dacă un influencer se va poziționa ca jurnalist și va corespunde acestor criterii, vom fi bucuroși să-l vedem printre semnatarii Codului deontologic și, da, va cădea sub incidența Consiliului”, precizează Ludmila Andronic.
Ludmila Andronic insistă că autoreglementarea trebuie să rămână o alternativă la intervenția excesivă a statului în domeniul eticii jurnalistice. „Autoreglementarea înseamnă să te supui benevol unor norme etice, pentru ca, în final, o breaslă întreagă să nu cadă victimă unei hiper-reglementări”, explică ea.
În opinia sa, statul trebuie să stabilească cadrul legal de funcționare a mass-media și să intervină atunci când este încălcată legea, în timp ce etica profesională trebuie să rămână în zona autoreglementării.
CITIȚI INTERVIUL INTEGRAL: Președinta Consiliului de Presă, Ludmila Andronic: „Opiniile și simpatiile jurnaliștilor pot fi diferite, dar standardul etic este unul pentru toți” – Media Azi
