Dezinformarea nu începe și nu se termină odată cu o campanie electorală. Mesajele manipulative pot circula perioade îndelungate, prin canale diferite și sub forme aparent fără legătură, pentru a alimenta neîncrederea în instituții, a accentua diviziunile sociale și a influența modul în care cetățenii percep procesele democratice. Riscurile asociate acestor practici au fost abordate în cadrul panelului „Amenințări hibride 2.0: finanțare ilicită, război cognitiv și subversiune”, desfășurat în cadrul Moldova Security Forum 2026, care a avut loc pe 8 și 9 octombrie, la Chișinău.
Participanții la discuții au evidențiat legătura dintre finanțarea ilicită, manipularea informațională, recrutarea unor persoane pentru activități de influență și utilizarea tehnologiilor digitale. În acest context, spațiul informațional devine un teren de confruntare, în care miza nu este doar credibilitatea unei știri, ci și încrederea cetățenilor în instituții, în corectitudinea alegerilor și în capacitatea lor de a lua decizii în cunoștință de cauză.
Una dintre ideile centrale ale discuției a fost că operațiunile de influență nu trebuie analizate exclusiv prin prisma unor informații false luate separat. Pentru a înțelege mecanismul, este necesară identificarea legăturilor dintre sursele care publică mesajele, rețelele care le distribuie și actorii care le amplifică.
Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a explicat că operațiunile de influență necesită resurse financiare pentru recrutarea persoanelor, întreținerea infrastructurii digitale și amplificarea mesajelor manipulative. El a subliniat că aceste activități nu se limitează la campaniile electorale, ci fac parte dintr-un proces continuu de influențare a percepțiilor publice.
„Banii sunt în spatele acestor fenomene, fie că trebuie să plătești pentru infrastructura dezinformării, pentru troli, softuri sau coruperea directă a cetățenilor. Noi am monitorizat cât li se plătește pentru acțiunile cerute. Sumele cresc odată cu riscul. În spațiul informațional, avem de-a face cu ceea ce numim mijloacele unui război psihologic. Nu se oprește în timpul campaniei electorale și nici nu începe odată cu ea. Este un proces continuu. Războiul psihologic presupune narațiuni foarte mici, țintite, care se repetă în fiecare zi pe diferite canale”, a declarat Alexandru Musteața la Moldova Security Forum 2026.
Potrivit șefului SIS, mesajele sunt distribuite pe platforme precum TikTok, Facebook și Telegram, iar repetarea lor poate urmări diminuarea încrederii în instituțiile statului și alimentarea neîncrederii față de parcursul european al Republicii Moldova.
„Atacurile cibernetice devin tot mai complexe și se investesc foarte mulți bani în asta. Deci, principiul «urmează banul» este cel pe care noi tot îl repetăm în ultimii ani. Urmează banul și vei găsi infractorul”, a explicat directorul SIS.
La rândul său, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a atras atenția că eficiența unei operațiuni de influență nu trebuie evaluată exclusiv prin schimbarea rezultatului alegerilor. Un alt obiectiv poate fi contestarea legitimității scrutinului și instalarea îndoielilor privind corectitudinea procesului electoral.
„Eu cred că finanțarea ilicită, de fapt, are cel mai important rol. Fără bani, operațiunile hibride rusești nu vor ajunge la o scară importantă și nu vor avea efect. Pentru Rusia este foarte important să aibă fluxuri financiare ilicite și să poată recruta persoane pentru operațiuni hibride. Fluxurile financiare ilicite sunt extrem de importante pentru operațiunii informaționale și de manipulare, pentru că plătești pentru infrastructura dezinformării. Trebuie să îi plătești pe cei care instruiesc troli, trebuie să îi plătești pe troli, trebuie să le dai bonusuri. Acum se folosește inteligența artificială. Trebuie să plătești abonament ca să poți genera mai multe știri false”, a menționat Secrieru.
În acest context, el a explicat că mesajele false și campaniile coordonate pot contribui la construirea unei percepții de neîncredere în instituțiile electorale, inclusiv după încheierea scrutinului. De aceea, analiza spațiului informațional trebuie să urmărească atât conținutul mesajelor, cât și modul în care acestea sunt distribuite și amplificate.
„La nivel macro, cu siguranță, este vorba de schimbarea percepției cetățenilor cu referire la procese electorale. Și nu e vorba de corectitudinea proceselor, ci de corectitudinea rezultatului. Deci, nu mai e vorba de bani, dar de felul în care oamenii vor percepe rezultatul alegerilor”, a punctat consilierul prezidențial.
În cadrul forumului, participanții au subliniat necesitatea consolidării cadrului legislativ pentru prevenirea finanțării ilicite, a aplicării unor sancțiuni internaționale care să descurajeze activitățile actorilor ostili, a menținerii unui dialog constant cu cetățenii și a susținerii mass-mediei independente și a jurnalismului de investigație.
