Cazul demisiei directoarei Agenției pentru Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, a fost pe larg reflectat în presă. Totuși, pentru unele redacții, subiectul a constituit un pretext pentru discreditarea personală a fostei directoare. Acest comportament a fost amplificat pe rețelele sociale. „Faptul că o femeie a activat în domeniul modei nu îi anulează competențele și nu poate constitui un argument pentru discreditarea sa într-o funcție de conducere”, a precizat pentru Mediacritica Nina Lozinschi, secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen (PEG).
Un articol publicat pe site-ul Evedomosti.md, cu titlul „Triumful digitalizării. Directoarea Agenției pentru Guvernare Electronică a scris în trecut un blog despre modă” (în original: «Триумф диджитализации. Директор агентства электронного управления в прошлом вела блог о моде»), pornește de la atacul cibernetic produs în Republica Moldova și extragerea neautorizată a unor date personale din sistemele informaționale ale statului. Însă, pe parcurs, autorul schimbă centrul de greutate al relatării. În loc să investigheze vulnerabilitățile instituționale, mecanismele de protecție a datelor și responsabilitatea factorilor de decizie, construiește o narațiune în care trecutul profesional și preferințele personale ale directoarei devin argumente pentru ridiculizarea ei.
Autorul trece de la descrierea atacului la CV-ul directoarei, insistând inclusiv asupra activității sale anterioare în presă, a experienței în comunicare și a colaborărilor cu branduri din industria modei și a vinului. Sunt menționate inclusiv pasiunea pentru fotografie, design și modă, precum și referiri la genți de marcă și pantofi de lux, care culminează cu formularea: „Specialistei în fotografii, șampanie, genți de marcă și Louboutin i-au fost furate datele a 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova”.
Prin această asociere, articolul sugerează că experiența în modă și comunicare ar fi incompatibilă cu exercitarea unei funcții de conducere într-o instituție publică responsabilă de digitalizare. Mai mult, accentul pus pe genți, pantofi și modă transformă un parcurs profesional într-o caricatură. În loc să ofere cititorului criterii verificabile pentru evaluarea capacității manageriale, autorul recurge la asocieri menite să provoace dispreț și să compromită imaginea persoanei vizate.
Un articol cu titlul „De la bloggeriță de modă la șefa AGE cu salariu de peste un milion de lei: noi suspiciuni de «verișorism». Chicu îl acuză pe Alaiba că a numit-o pe Colomeeț” a fost publicat și pe site-ul Mlive.md, în aceeași cheie.
Ironiile și ridiculizarea parcursului profesional al fostei directoare AGE prin etichete precum „fashion blogger” au fost amplificate pe rețelele sociale.
„AVEM DE-A FACE CU UN MESAJ SEXIST”
Solicitată de Mediacritica să se pronunțe pe marginea unui asemenea comportament al unor site-uri, Nina Lozinschi, secretara generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, a declarat că „nimeni nu este scutit de responsabilitate pentru deciziile luate, indiferent de gen. Demisia sau demiterea unei femei dintr-o funcție importantă poate și trebuie discutată critic”.
Totuși, potrivit ei, „atunci când discuția se mută de la competențe, rezultate și responsabilități instituționale la ridiculizarea parcursului său profesional prin etichete precum «fashion blogger», avem de-a face cu un mesaj sexist, care reproduce stereotipuri despre femei și competențele lor profesionale”.
„Faptul că o femeie a activat în domeniul modei nu îi anulează competențele și nu poate constitui un argument pentru discreditarea ei într-o funcție de conducere. Putem critica deciziile unei directoare, putem cere explicații, transparență și asumarea responsabilității, dar ridiculizarea unei femei prin stereotipuri de gen nu este critică profesională, ci sexism”, a precizat pentru Mediacritica Nina Lozinschi.
„Un astfel de mesaj sexist nu doar discreditează o femeie aflată într-o funcție de conducere, ci perpetuează stereotipuri de gen și transmite un mesaj descurajator altor femei care aspiră la poziții de decizie, sugerând că realizările lor profesionale pot fi oricând minimalizate prin ridiculizare și prejudecăți”, a conchis ea.
