Campania electorală pentru alegerile bașcanului și ale deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie 2026, este marcată de extinderea agitației în mediul online, apariția unor rețele de pagini anonime și intensificarea mesajelor care alimentează confruntarea dintre Comrat și Chișinău. Jurnaliștii din regiune, consultați de Mediacritica, observă o schimbare a modului în care candidații încearcă să ajungă la alegători: întâlnirile directe și mass-media tradițională pierd teren în fața platformelor digitale, unde promovarea politică, publicitatea și influențarea coordonată a opiniei publice devin tot mai greu de delimitat.
Actuala campanie electorală din Găgăuzia nu se remarcă neapărat prin apariția unor tactici complet noi, ci mai degrabă prin intensificarea unor practici observate în ultimii ani. Competiția pentru atenția alegătorilor se mută tot mai mult în rețelele sociale, unde candidații nu se promovează doar prin intermediul paginilor oficiale, ci și prin conturi terțe, uneori anonime, care distribuie mesaje de susținere sau de denigrare a adversarilor, constată unii jurnaliști din regiune.
Solicitat de Mediacritica, Petru Garciu, jurnalist freelancer din Găgăuzia, afirmă că actuala campanie nu diferă foarte mult de cele precedente, însă tendința de promovare electorală în mediul digital este tot mai evidentă. „Tendința din ultimii ani se păstrează: candidații pun tot mai mult accent pe activitatea în rețelele sociale. Anterior, prioritate aveau întâlnirile fizice cu alegătorii”, observă jurnalistul.
Printre fenomenele care îi atrag atenția se numără apariția a câteva zeci de pagini anonime care promovează candidatura lui Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor la funcția de bașcan. „Apar și desene animate cu caracter distractiv, create pentru manipulare și denigrarea unei mari părți dintre candidați. În ele, candidaților li se aplică etichete, fiind prezentați ca persoane asociate partidului de guvernământ. Astfel, alegătorii din Găgăuzia sunt împinși să facă o alegere după principiul «ai noștri – ai lor», nu în baza programelor electorale”, explică Petru Garciu.
CAMPANIA ELECTORALĂ, TOT MAI DEPENDENTĂ DE PLATFORMELE DIGITALE
Marina Bzovaia, redactoră la Nokta.md, consideră că actuala campanie reunește și amplifică tendințele observate în Găgăuzia în ultimii ani, inclusiv în timpul alegerilor pentru funcția de bașcan din 2023 și al scrutinelor naționale din 2024 și 2025. Potrivit jurnalistei, tot mai mulți alegători își formează opiniile politice în baza informațiilor consumate pe rețelele sociale, în timp ce mass-media tradițională nu mai reprezintă principalul canal de informare. În paralel, agitația electorală este construită în mare parte pe confruntarea cu Chișinăul și pe alimentarea polarizării politice.
O schimbare importantă este amploarea promovării digitale. TikTok, Telegram și YouTube au devenit platforme distincte de competiție electorală, iar activitatea nu se mai limitează la paginile oficiale ale candidaților.
„Este vorba deja despre rețele întregi de conturi care pot acționa coordonat. Acest lucru permite crearea impresiei unei susțineri masive pentru un anumit candidat sau, dimpotrivă, formarea unei atitudini negative față de concurenții săi”, explică pentru Mediacritica Marina Bzovaia.
O altă problemă este lipsa de transparență a mecanismelor de promovare. Paginile anonime, campaniile publicitare derulate de terți, influencerii și publicările coordonate fac dificilă identificarea celor care organizează și finanțează anumite acțiuni de comunicare politică. Jurnalista atrage atenția că aceste cheltuieli nu sunt întotdeauna reflectate în rapoartele financiare ale candidaților sau ale partidelor. Astfel, promovarea sau discreditarea unor concurenți poate avea loc în afara fondurilor electorale oficiale, ceea ce ridică întrebări privind transparența finanțării campaniilor.
Marina Bzovaia menționează și posibilitatea ca anumite activități de promovare să fie finanțate din afara Republicii Moldova, lucru interzis de legislația electorală, însă subliniază că existența unor asemenea finanțări nu poate fi confirmată fără probe concrete.
DOUĂ CAMPANII ELECTORALE ȘI O COMPETIȚIE POLITICĂ MAI COMPLEXĂ
O altă particularitate a scrutinului din 15 noiembrie este desfășurarea simultană a două campanii electorale: pentru funcția de bașcan și pentru alegerea deputaților în Adunarea Populară. Potrivit Marinei Bzovaia, suprapunerea celor două competiții creează un spațiu informațional mai aglomerat, în care se intersectează interesele partidelor, ale grupurilor politice locale și ale candidaților individuali.
Jurnalista oferă exemplul campaniei lui Fiodor Gagauz, care beneficiază de sprijinul vizibil al echipei de deputați ai Partidului Socialiștilor. Aceștia îl însoțesc la întâlnirile electorale și participă la dezbateri în susținerea lui. Marina Bzovaia mai remarcă faptul că actualele alegeri se desfășoară pentru prima dată sub controlul Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, ceea ce ar fi trebuit să contribuie la o mai mare transparență a activității organelor electorale regionale și la o supraveghere mai riguroasă a concurenților.
Cu toate acestea, jurnalista afirmă că schimbările nu sunt încă suficient de vizibile. Ea invocă situația în care Poliția a transmis către organul electoral din Găgăuzia cinci procese-verbale privind presupuse cazuri de utilizare a resurselor administrative de către Fiodor Gagauz, însă, potrivit acesteia, niciunul nu a fost luat în considerare de autoritatea electorală regională.
Totodată, deși Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a creat un canal de comunicare cu presa regională pe WhatsApp, acesta ar fi utilizat în principal pentru distribuirea agendelor și a comunicatelor de presă, fără a răspunde întrebărilor și solicitărilor jurnaliștilor.
În opinia Marinei Bzovaia, principala schimbare este că lupta pentru atenția alegătorilor nu se mai limitează la discursurile candidaților, participarea la dezbateri sau aparițiile în mass-media. „Ea se mută în rețelele sociale, unde granița dintre agitația electorală, opinia personală, publicitate și influențarea informațională coordonată devine tot mai puțin evidentă”, constată jurnalista.
POLARIZAREA DINTRE CHIȘINĂU ȘI COMRAT, VULNERABILITATE EXPLOATATĂ INFORMAȚIONAL
Dincolo de mecanismele de promovare electorală, evoluțiile din Găgăuzia trebuie privite și prin prisma vulnerabilităților mai largi ale spațiului informațional din Republica Moldova.
Liliana Vițu, directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, a declarat pentru Mediacritica că polarizarea societății reprezintă principala vulnerabilitate a Republicii Moldova din perspectiva exploatării acesteia în cadrul ingerințelor externe.
„Vedem această polarizare, în special între regiuni. Se evidențiază regiunea Găgăuză, raionul Taraclia, ca fiind regiunile care susțin cel mai puțin politicile și deciziile luate la nivel național, fie că este vorba de integrarea europeană sau de deciziile privind investițiile în capacitatea de apărare”, a precizat Liliana Vițu.
În opinia lui Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), reducerea acestor vulnerabilități presupune dialog constant cu reprezentanții mass-mediei din regiune, inclusiv cu conducerea postului public regional GRT. Expertul consideră că eforturile trebuie să urmărească explicarea importanței informării corecte și echilibrate, nu doar criticarea unilateralității unor instituții media.
„Atunci când informația este unilaterală, se creează anumite percepții ale cetățenilor, percepții care sunt distorsionate”, a explicat Igor Boțan pentru Mediacritica.
El susține că dialogul trebuie însoțit de discuții contradictorii, modificări legislative și de regulament, dar și de implicarea reprezentanților Găgăuziei în procesul de elaborare a acestora. „Dacă îi atragem, îi invităm pe reprezentanții Găgăuziei, mass-media de acolo, la dialog, la discuții în contradictoriu, ceea ce este absolut corect, putem spera că ei înțeleg că lucrurile trebuie făcute așa cum se cade”, a afirmat directorul executiv al ADEPT.
Potrivit expertului, principiile statului de drept și ale informării corecte trebuie să prevaleze inclusiv în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
CE ARATĂ MONITORIZAREA PROMO-LEX
Tendințele semnalate de jurnaliști și experți sunt reflectate și în primul raport de observare a alegerilor regionale, prezentat la 15 octombrie 2026 de Asociația Promo-LEX.
Potrivit datelor incluse în document, TikTok este principala sursă de informare politică pentru populația autonomiei, fiind utilizată de 61,4% dintre respondenți. Urmează YouTube (59,2%), Facebook (58,4%), Instagram (57,4%) și Telegram (50,2%). La nivel național, Facebook ocupă primul loc, fiind indicată drept sursă de informare de 80,1% dintre respondenți.
Raportul, care acoperă perioada 3 iulie – 13 octombrie 2026, semnalează acțiuni desfășurate în mediul digital de actori terți, inclusiv campanii de publicitate sponsorizată administrate din afara Republicii Moldova și rețele de conturi cu comportament inautentic coordonat, printre care profiluri fictive și rețele automatizate.
„Aceste campanii electorale vor fi dominate de agitație în mediul online. Deja observăm acest lucru. Candidații preferă să se promoveze în mediul online, chiar dacă circumscripțiile sunt mici în regiune. Este un aspect firesc, nu înseamnă că vorbim de încălcări”, a declarat Nicolae Panfil, șeful Misiunii de observare Promo-LEX, în cadrul conferinței de prezentare a raportului.
