Aproape jumătate dintre cetățenii care au participat la referendumul constituțional privind aderarea țării la Uniunea Europeană, desfășurat pe 20 octombrie, au votat pentru „NU”. Cifrele reflectă o diviziune profundă în rândul cetățenilor moldoveni în legătură cu direcția europeană a țării, iar experții cu care a discutat Mediacritica afirmă că dezinformarea despre plebiscit și narațiunile anti-UE au influențat rezultatul.
Datele preliminare, afișate de Comisia Electorală Centrală (CEC) după procesarea a 99,77% din voturi arată rezultate extrem de strânse: 50,46% dintre alegători au votat pentru „DA”, în timp ce 49,54% au votat pentru „NU”. Se întâmplă în contextul în care campania electorală ce a precedat referendumul a fost marcată de o intensă dezinformare și manipulare, atât offline, cât și online, așa precum ilustrau analizele publicate pe Mediacritica, dar și monitorizări ale altor organizații neguvernamentale. Mesaje ce vizau discreditarea guvernării proeuropene și denigrarea Uniunii Europene au fost amplu distribuite, în încercarea de a influența negativ deciziile alegătorilor.
Mai mulți experți susțin că rezultatul referendumului are mai multe explicații, între care coruperea alegătorilor și prestația guvernării în campania electorală, dar și dezinformarea masivă. „Pe parcursul campaniei a fost foarte multă dezinformare privind UE și guvernarea proeuropeană de la Chișinău. Bătălia s-a dat pe electoratul de centru, de un europenism moderat. Faptul că electoratul de centru politic – care în 2020 a votat-o pe Maia Sandu, iar în 2021 pentru PAS – acum a votat contra aderării la UE este un rezultat direct a politicilor de dezinformare promovate la actualul scrutin electoral”, a punctat, pentru Mediacritica, comentatorul politic Ion Tăbârță.
Referindu-se la cifrele finale, Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice, recunoaște că „putea fi și mai rău, având în vedere tunurile de mare calibru puse pe mintea, dar, mai ales pe sentimentele noastre”, dar și odată ce „de manipulare prin propagandă, falsuri și dezinformare nu este ferit nimeni și nu este lipsit de influență nimeni – că e cu sau fără multă carte, că trăiește aici ori în Occident”.
„Rezultatele la referendum sunt doar o dovadă în plus. O dovadă că tehnicile manipulării sunt arme de temut. Gândirea critică poate atenua pericolul, dar nu-l poate înlătura, pentru că manipularea face apel la emoții, în primul rând, nu la rațiune, la gândire. Or, când emoțiile pun stăpânire pe noi, mai că nu mai e loc de gândire. Manipularea ne trezește frici, temeri – emoții atât de puternice, încât imediat încercăm să găsim scăpare și, de cele mai dese ori, uităm să raționalizăm. Nu avem, pur și simplu, timp de gândire rațională. Ne duce valul fricii generate de vreun «mare adevăr» cum sunt toate «adevărurile» narațiunilor, și locale, și de import, care au tot fost trâmbițate, masiv și multă vreme. Insistența și repetitivitatea narațiunilor și-a făcut treaba”, a declarat expertul media.
Iar jurnalista Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă, atrage atenția că „rezultatul referendumului a fost influențat de dezinformare, dar nu de cea neapărat răspândită în acest an”.
„S-a lucrat intens de cel puțin cinci ani pentru a discredita Uniunea Europeană, democrația în general și tot ce funcționează bine în UE. Rezultatul a arătat ineficiența campaniilor de promovare a referendumului, desfășurate de guvernare. Ele au fost, în opinia mea, superficiale, întrucât s-au adresat oamenilor care și așa erau convinși să voteze «pro». Nu s-a pătruns deloc în localitățile unde lumea este «împotrivă». Chiar dacă susține că a făcut muncă din «ușă în ușă», guvernarea nu a îndrăznit să-i confrunte cu argumente și explicații pe cei care, de exemplu, cred că UE nu le va da voie să țină păsări sau porci pe lângă casă. Am auzit falsul ăsta într-un vox la Radio Moldova. Jurnaliștii și verificatorii de fapte au dezmințit cât au putut narațiunile false, dar rezultatul arată că trebuie să cobori din online și de la TV, pentru că asta nu mai funcționează, și să discuți de la persoană la persoană. Asta cred că ar fi ridicat cu un anumit procent numărul celor pro UE. S-a văzut, astfel, că să constați că avem dezinformare și să vorbești despre asta nu este suficient. Trebuie să faci muncă de convingere și explicare”, argumentează Viorica Zaharia.
