Comentariile ce instigă la ură și discriminare și care însoțesc materialele jurnalistice distribuite pe rețelele sociale trebuie moderate și filtrate pentru a nu promova și multiplica discursul de ură. Este concluzia mai multor jurnaliști, manageri de media și experți care au discutat pe 12 mai, la o masă rotundă organizată de Consiliul de Presă din Moldova, despre responsabilitatea redacțiilor de a modera comentariile fără a îngrădi libertatea de exprimare.
În cadrul evenimentului s-a discutat despre consecințele pe care le poate genera neglijarea moderării comentariilor și impactul celor negative asupra publicului sau chiar a instituției media.
Irina Corobcenco, expertă în domeniul drepturilor omului la Asociația Promo-LEX, susține că libertatea Internetului și libertatea de exprimare fac o echipă bună, dar ajung la un moment dat la un conflict, iar rapiditatea cu care apar comentariile, instantanietatea lor sau anonimatul sunt greu de controlat. „Gravitatea comentariilor nemoderate vine din următoarele două elemente atunci când vorbim despre discursul de ură în mediul online: coagularea grupului în jurul mesajului și targetare și etichetarea foarte rapidă a victimei. Hărțuirea și bullyingul la care poate fi expusă o persoană din cauza opiniei pe care o are este foarte mare și atunci comentariile nemoderate pot afecta inclusiv cititorii sau pur și simplu persoanele care sunt active în mediul online”, susține experta.
Referindu-se la mecanismele de filtrare a comentariilor, ea a explicat că, atunci când vorbim despre discursul de ură, contează contextul și efectele, precum și cine este autorul, câtă notorietate are. Ea a invocat și potențiale riscuri de limitare a libertății de exprimare și în cazul utilizării inteligenței artificiale.
Directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, a întrebat cine trebuie să filtreze aceste comentarii și ce abilități trebuie să aibă ca să nu îngrădească drepturile omului. Managera susține că și în redacția pe care o conduce au existat precedente de incitare la ură în comentarii la materialele publicate pe portalul Zdg.md, iar echipa a luat decizia de a bloca posibilitatea de a comenta un articol dacă acesta are un subiect sensibil.
Totodată, ea a recomandat altor redacții să limiteze comentariile atunci când consideră ca nu mai pot face față, dar să fie atente ca decizia să nu afecteze audiența din mediul online. Un alt sfat oferit de ea vizează blocarea conturilor false, precum și evitarea opiniei că toți comentatorii sunt rău intenționați.
Președinta Consiliul de Presă, Viorica Zaharia, le-a reamintit jurnaliștilor și editorilor media din Republica Moldova că moderarea comentariilor la știri și articole pe site-uri și pe rețelele sociale este responsabilitatea editorială a redacției, care ar trebui să afișeze regulamente clare prin care să atenționeze comentatorii că acest spațiu este verificat și controlat, iar nerespectarea regulilor va reprezenta neacceptarea comentariului. „Jurnaliștii au obligația să modereze comentariile și să trieze conținutul care apare în spațiul de comentarii de pe pagina web, cât și pe paginile de pe rețelele de socializare. Vreau să amintesc că jurnaliștii au nu doar obligația deontologică, dar avem și două precedente judiciare când instanțele au obligat mediile să plătească despăgubiri pentru ceea ce a apărut în comentarii. Aceste precedente au făcut ca multe redacții să-și închidă spațiile de comentarii”.
Parlamentul a votat pe 21 aprilie 2022, în lectura a doua, modificări la Legea privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată, care prevede definirea și sancționarea „instigării la discriminare”.
