În dimineața zilei de 24 februarie, am înțeles cu toții că în următoarele luni, de fapt, chiar ani, ne așteaptă vremuri grele. Federația Rusă a invadat Ucraina, provocând astfel mai multe crize: geopolitică, a refugiaților, inclusiv a adâncit-o pe cea energetică. Republica Moldova a fost prinsă între ciocan și nicovală: pe de o parte, a trebuit să ajute miile de cetățeni ucraineni care fugeau din calea războiului; pe de altă parte, s-a văzut forțată să învețe din mers cum să-și protejeze proprii cetățeni, inclusiv să-și securizeze spațiul mediatic care, în ultima jumătate de an, a suferit schimbări.
De la începutul războiului din țara vecină, activitatea mai multor portaluri de știri a fost sistată de Serviciul de Informații și Securitate pentru că „au reflectat opinii orientate spre justificarea războiului, precum și împotriva integrității teritoriale și a statutului de neutralitate al Republicii Moldova”. De asemenea, Comisia pentru Situații Excepționale a stabilit reguli noi pentru furnizorii și distribuitorii de servicii media. Drept urmare, a fost suspendată retransmiterea pe teritoriul Republicii Moldova a tuturor programelor produse în state ce nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră (inclusiv Federația Rusă), iar Consiliul Audiovizualului (CA) a fost împuternicit să sancționeze cu amenzi de la 40.000 la 70.000 de lei distribuitorii de servicii media ce încalcă prevederea de mai sus.
Mai multe posturi de televiziune au fost sancționate în ultima jumătate de an pentru modul în care au reflectat criza de securitate din regiune. Au fost amendate în repetate rânduri NTV Moldova, RTR Moldova și Primul în Moldova. Potrivit CA, instituțiile media au admis încălcări ale articolului 13 din Codul serviciilor media audiovizuale, care se referă la asigurarea informării corecte a publicului.
Motivând că dezinformarea a atins cote îngrijorătoare, autoritățile moldovene au adoptat mai multe amendamente legislative ce vizează securitatea informațională din audiovizual. Una dintre modificări are drept consecință interzicerea știrilor și emisiunilor analitice din Rusia, inclusiv după expirarea stării de urgență instituite în urma agresiunii împotriva Ucrainei.
Analizele Centrului pentru Jurnalism Independent privind modul în care presa a relatat despre războiul din țara vecină arată că o parte din instituțiile media cunoscute în trecut pentru promovarea unei politici editoriale favorabile Federației Ruse au ales să adopte „tactica struțului” în cazul știrilor despre acest conflict. Pur și simplu au evitat să scrie la această temă, mai ales în primele săptămâni ale războiului.
Între 10 și 16 august, am analizat buletinele de știri la cele mai vizionate posturi de televiziune la nivel național, potrivit studiului de audiență realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent. Este vorba de Prime TV (22%), Moldova 1 (19%), Jurnal TV (18%), NTV Moldova (17%) și Primul în Moldova (15%). Pentru că ultimul canal a anunțat că nu va mai realiza buletine de știri începând cu 31 mai, am selectat următorul post din listă – Pro TV Chișinău. Am atras atenția la felul în care s-a relatat sau, dimpotrivă, nu s-a relatat despre război, limbajul pe care l-au utilizat jurnaliștii și accentele care au fost puse în buletinele de știri.
Evenimentele săptămânii legate de războiul din Ucraina
În perioada monitorizată, s-au întâmplat mai multe evenimente care, în mod normal, ar interesa o redacție.
- Centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, a fost ținta mai multor atacuri pentru care Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc.
- Moscova a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru a discuta situația Centralei nucleare de la Zaporojie.
- Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat, în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, că situația de la Centrala nucleară Zaporojie devine gravă.
- R. Moldova s-a alăturat unui grup de peste 40 de țări care au cerut, într-o declarație comună, ca Rusia să-și retragă trupele şi personalul neautorizat de la Centrala nucleară Zaporojie şi din vecinătatea acesteia.
Ținând cont de faptul că centrala se află la doar câteva sute de kilometri distanță de Republica Moldova, redacțiile au avut cel puțin obligația morală și deontologică să-și informeze publicul despre eventualele pericole. Mai ales că declarații privind nivelul fondului radioactiv în R. Moldova au fost făcute atât de Agenția de Mediu, cât și de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Ambele instituții au afirmat că nu există riscuri iminente pentru populație privind o eventuală expunere la radiații.
Ce am urmărit pe micile ecrane în săptămâna vizată?
Prime TV, buletinul „Primele știri”
În perioada monitorizată, postul de televiziune Prime TV a reflectat constant evenimentele din țara vecină. Zilnic au fost prezentate informații despre atacurile armatei ruse, fiind citați reprezentanți ai administrației de la Kiev. Pentru a echilibra informația, redacția a făcut trimitere la declarații publicate de presa oficială de la Moscova.
În buletinul din 10 august s-a relatat despre cererea miniștrilor din țările G7 ca „Rusia să întoarcă Ucrainei controlul asupra Centralei nucleare de la Zaporojie”. Știrea a fost echilibrată, fiind inclusă atât acuzația Ucrainei că Rusia folosește cea mai mare centrală nucleară din Europa ca bază militară, dar și cererea Moscovei de organizare a unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU, pentru a se discuta situația de la centrală. În buletinul din 11 august a fost difuzat un interviu cu Pinchas Goldschmidt, rabinul-șef al Moscovei în exil, care a părăsit Rusia după ce a condamnat războiul din țara vecină. Întrebat despre pretextele promovate de propaganda Kremlinului în ceea ce privește denazificarea Ucrainei, Pinchas Goldschmidt a declarat că dacă în Ucraina ar fi existat nazism, așa cum afirmă politicienii ruși, atunci acolo nu ar mai fi locuit evrei. Prime TV a relatat pe 12 august și despre ședința Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv cu declarații ale șefului Agenției Internaționale de Energie Atomică, ale ambasadorului Federației Ruse la ONU, Vasili Nebenzia, și ale ambasadorului Ucrainei, Serghei Kislița. Pe 15 august, în buletin s-a relatat despre faptul că peste 40 de țări, inclusiv Republica Moldova, au cerut într-o declarație comună ca Rusia să-și retragă trupele și personalul neautorizat de la Centrala nucleară de la Zaporojie și condamnă folosirea dezinformării pentru a justifica invazia în Ucraina.
Moldova 1, buletinul „Mesager”
Moderatorii postului public de televiziune Moldova 1 de fiecare dată când încep să prezinte știrile despre războiul din Ucraina o fac cu precizarea: „Astăzi este a XX-a zi de invazie a Rusiei în Ucraina”. În principalul buletin al zilei din 11 august, jurnaliștii au relatat despre situația de la Centrala nucleară din Zaporojie și îngrijorările Agenției Internaționale pentru Energia Atomică. Este citat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care solicită un răspuns rapid din partea comunității internaționale, iar ONU cere demilitarizarea imediată a zonei. În emisiunea din 13 august s-a relatat că cetățenii ruși nu au fost și nu vor mai fi lăsați să intre în mai multe țări europene. Știrea nu a fost echilibrată cu informații care ar prezenta poziția Federației Ruse. Redacția ar fi putut face trimitere la declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a vorbit de rusofobie, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a calificat deciziile drept „un nonsens, la limita naționalismului” și manifestări „xenofobe”.
O situație similară constatăm și în buletinul din 14 august, când a fost citat președintele Volodimir Zelenski cu avertizarea video că Ucraina îi va lichida pe soldații ruși care trag asupra Centralei nucleare Zaporojie sau care folosesc centrala pentru a deschide focul împotriva ucrainenilor. Știrea nu a fost echilibrată cu informații care ar prezenta reacția Federației Ruse. Bunăoară, se putea face trimitere la declarația ambasadorului Federației Ruse la ONU, care a prezentat anterior poziția Moscovei în legătură cu Centrala nucleară de la Zaporojie. La 16 august, postul public de televiziune a difuzat un interviu cu consilierul prezidențial de la Kiev, Mihail Podoleak, care s-a referit la exploziile din peninsula Crimeea, precizând că autoritățile ucrainene nu-și revendică aruncarea în aer a depozitelor militare din nordul peninsulei.
Jurnal TV, Jurnalul orei 19.00
Postul de televiziune Jurnal TV are cele mai lungi blocuri de știri dedicate războiului din Ucraina. La 10 august, jurnaliștii au relatat despre faptul că „Europa nu mai cumpără cărbune din Rusia”, decizie luată în aprilie ca parte a celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. De asemenea, s-a relatat despre anunțul privind ședința din 11 august a Consiliului de securitate al ONU. Pentru echilibru s-a făcut trimitere la știri realizate de instituții de presă de la Moscova, fără a indica expres vreuna.
În perioada monitorizată, Jurnal TV s-a evidențiat prin faptul că a reușit să-și informeze publicul inclusiv prin intermediul istoriilor umane despre războiul din Ucraina. Bunăoară, în buletinul din 11 august este prezentat un reportaj despre situația fermierilor din țara vecină, acesta având titlul „Ucraina, recoltă sub semnul bombelor. Fermierii ucraineni încheie recolta din acest an în incertitudine”. Buletinul s-a încheiat cu o știre despre sprijinul militar al Danemarcei pentru Ucraina, în care Mette Frederiksen, prim-ministra Danemarcei, se întreabă retoric dacă „suntem gata să protejăm ordinea internațională bazată pe reguli”. S-a evidențiat și reportajul de sâmbătă, 13 august, despre modul în care războiul a schimbat viața refugiaților din Ucraina. Materialul e parte a campaniei „Moldova pentru Pace”, inițiat de Ministerul Afacerilor Interne.
NTV Moldova, Știrile orei 19.00
În perioada monitorizată, postul de televiziune NTV Moldova a avut două săptămâni de pauză. Din acest motiv, am monitorizat zilele 15-19 august, când s-au intensificat discuțiile privind situația de la Centrala nucleară de la Zaporojie, inclusiv la nivel internațional. În nicio zi din cele menționate nu au fost date pe post știri privind războiul din Ucraina, chiar dacă în buletin s-au regăsit știri internaționale. Acestea s-au referit la incendiile forestiere din Grecia, inundațiile din cauza ploilor la Odesa sau furtunile din mai multe țări europene.
Pro TV Chișinău, Buletinul de la ora 20.00
„Sunt XX de zile de război”. Cu acest anunț începe zi de zi calupul de știri dedicat războiului din Ucraina de la Pro TV Chișinău. În general, reporterii postului de televiziune au realizat știri echilibrate despre conflictul din țara vecină, fiind prezentată și poziția Federației Ruse. Ca și în cazul Jurnal TV, jurnaliștii de la Pro TV Chișinău dedică mai multe minute din buletin acestui subiect. Bunăoară, pe 10 august, din 48 de minute de buletin (fără a se lua în calcul publicitatea), 10 minute au vizat războiul din țara vecină.
De asemenea, Pro TV Chișinău s-a deosebit prin faptul că a identificat știri abordate mai puțin în restul instituțiilor media. De exemplu, la 11 august jurnaliștii au informat despre faptul că „rușii nu mai pot folosi calea ferată care leagă Crimeea de sudul Ucrainei, după ce armata ucraineană a atacat infrastructura feroviară”. Pe 12 august s-a relatat despre faptul că în Ucraina a demarat o anchetă privind eventuale scurgeri de informații la nivel înalt, după ce mai mulți oficiali au declarat că Kievul s-ar afla în spatele exploziilor asupra peninsulei Crimeea. La fel, instituția a realizat un reportaj bazat pe investigația CNN potrivit căreia versiunea rusă conform căreia colonia din Olenivka, unde au murit zeci de prizonieri de război, a fost bombardată cu sistemele de rachete americane Himars este o invenție.
Concluzie:
La șase luni de la declanșarea războiului în Ucraina, observăm că știrile la subiect sunt prezente în spațiul mediatic din Republica Moldova. Unele televiziuni relatează obiectiv despre acest conflict, reușind să păstreze echilibrul în schimbul de acuzații dintre Ucraina și Federația Rusă.
Prime TV, Jurnal TV și PRO TV Chișinău relatează constant și echilibrat despre evenimentele din țara vecină. Zilnic prezintă știri „de pe front”, citând inclusiv din declarații ale reprezentanților Federației Ruse, publicate de presa oficială de la Moscova.
Postul public de televiziune Moldova 1 la fel oferă informații la zi despre războiul din Ucraina. Se observă însă un dezechilibru în prezentarea surselor. Deseori lipsește poziția Federației Ruse în știri, chiar dacă la nivel internațional există declarații ale reprezentanților Moscovei. Asemenea abordare încalcă Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care stipulează că „jurnalistul trebuie să obțină și să prezinte opinia tuturor părților relevante pentru subiect. Jurnalistul trebuie să demonstreze pluralitatea de opinii, chiar dacă nu este de acord cu acestea”.
NTV Moldova evită să relateze despre războiul din Ucraina. Ținând cont de impactul distructiv al acestui conflict, dar și implicația Federației Ruse, decizia de a închide ochii la subiecte de interes public ridică mai multe semne de întrebare. Inclusiv dacă nu cumva jurnaliștii recurg la „tactica struțului” sau la cea a „omisiunii”. De ce sunt manipulative aceste tehnici? Deoarece creează un tablou informațional trunchiat al zilei, iar telespectatorul își formează opinia despre un eveniment bazându-se pe informații incomplete.
Războiul, sub orice formă, trebuie condamnat, iar cel mai bun instrument pe care îl are presa la îndemână este relatarea obiectivă și echilibrată la acest subiect. Nu noi, jurnaliștii, decidem dacă trebuie sau nu să prezentăm poziția unei părți implicate în conflict. Este datoria noastră să o facem. Astfel, îi transmitem telespectatorului mesajul că avem încredere în discernământul lui, îl încurajăm să gândească critic și să-și formeze propriile concluzii. Știrile despre un conflict armat sunt cel mai greu de realizat, mai ales când războiul este la câteva sute de kilometri distanță. Însă reprezintă un test de maturitate și profesionalism.
Diana Railean
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Combaterea propagandei și a manipulării prin instrumente de educație media”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în perioada noiembrie 2021 –noiembrie 2022, cu sprijinul organizației Black Sea Trust, un proiect al Fondului German Marshall al Statelor Unite. Opiniile exprimate în acest material nu le reprezintă neapărat pe cele ale Black Sea Trust sau ale partenerilor săi.
