„Șocant”, „teribil”, „ieșit din comun”, despre omorul unui copil de cinci ani

Foto: Protv.md

Un caz de la Căușeni, unde o mamă și-ar fi omorât copilul de cinci ani, a fost relatat de unele portaluri media prin titluri cu caracter senzațional, menite să capteze atenția și să amplifice „dramele” relatate, contrar normelor deontologice.

La data de 16 septembrie, portalul Studio-l.online a publicat o știre cu titlul „Caz ieșit din comun la Căușeni. O mamă și-a omorât copilul de cinci ani după ce ia tăiat gâtul cu un cuțit de bucătărie”. Materialul relatează despre acest caz care „a fost descoperit în dimineața zilei de 16 septembrie într-o localitate din raion”.

Ulterior, știrea a fost preluată și de alte portaluri de știri. Bunăoară, Realitatea.md, Tvn.md, Echipa.md, Unimedia.info care au recurs la calificative precum „șocant”, „teribil”, „ieșit din comun”, contrar normelor deontologice.

Potrivit Codului deontologic, „jurnalistul pune titluri care corespund conținutului materialului jurnalistic și le evită pe cele care induc publicul în eroare”.

Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști stipulează: „Vom da, pur şi simplu, informaţia: scurt, brut, la obiect, neutru, fără nuanţări. Titlurile trebuie să prindă esenţa problemei prin câteva cuvinte bine alese”. Același ghid prevede: „Vom evita determinativele expresive, de obicei cu funcţiune de adjectiv (epitete), în special la redactarea ştirilor. Vom căuta să fim cât mai laconici şi mai neutri, fără a apela la calificative subiective. Un stil concis e mai eficient decât unul cu înflorituri”. 

Anterior, Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România, remarca, într-un comentariu publicat de Mediacritica, abaterile deontologice admise de presa din Republica Moldova și de peste Prut care informau despre un caz similar. Aceasta se referea la faptul că jurnalistul trebuie să informeze fără a recurge la dramatizare și senzaționalism. „Pentru că atunci când ajunge în fața oamenilor, o știre trebuie să răspundă, canonic, la întrebările «tehnice» prevăzute de manual – cine, ce, când, unde, de ce. Dar mai există o întrebare, mai adâncă, la care orice produs mediatic onest și bine făcut trebuie să răspundă: Și ce-i cu asta? De ce aflu eu informația asta? De ce îmi spui tu povestea asta? Este datoria jurnalistului să răspundă cu claritate la această întrebare, chiar nepusă. Să dea produsului muncii sale – și prin aceasta, întregii muncii sale – un rost”, consideră autoarea comentariului.