Indiferent de preferințele politice, publicul din Moldova nu are încredere în media. Acest lucru este valabil în special pentru sursele tradiționale, care sunt considerate că dezinformează, sunt înșelătoare și neindependente, ceea ce le reduce mult din popularitate. În schimb, majoritatea respondenților preferă sursele online. Acestea le permit cetățenilor să aleagă independent conținutul pe care îl consideră de încredere în loc să consume pasiv știri difuzate la televizor. Concluziile se regăsesc în studiul lansat recent de Institute for War and Peace Reporting, privind educația mediatică și combaterea propagandei în Moldova.
Potrivit cercetării, respondenții cu profil prorus preferă canalele de televiziune ruse, rețelele sociale (TikTok, Facebook, Instagram) și aplicațiile de mesagerie (Telegram și WhatsApp). Aceștia evită sursele de știri moldovenești și occidentale, considerându-le propagandă occidentală și afirmând că „au simțit că sursele media locale prezintă doar perspectiva occidentală și nu oferă argumentele și opiniile Rusiei, ceea ce le sporește neîncrederea”.
De asemenea, ei consideră conținutul produs de televiziunile rusești ca fiind cel mai de încredere și convingător și se arată critici față de decizia de a interzice conținuturile informative ale canalelor din Federația Rusă, pe care o văd ca pe o încălcare a libertății de exprimare.
Respondenții de orientare prorusă au declarat că urmăresc personalități și bloggeri care relatează din propria experiență și au cea mai mare încredere în informațiile provenite de la rude și cunoștințe. „Conexiunea personală pare să fie crucială în construirea încrederii în informații pentru acest tip de respondenți, în special pentru cei care vorbesc limba rusă”, potrivit autorilor. Ei au declarat, de asemenea, că filtrează automat conținutul produs cu sprijin financiar din partea ONG-urilor sau a fondurilor din Occident, deoarece consideră astfel de conținut drept propagandă. Prin urmare, se recomandă evitarea oricărei mențiuni a finanțării occidentale pentru a crește credibilitatea conținutului dezvoltat pentru acest profil, subliniază studiul IWPR.
Sursele principale de informare pentru respondenții cu profil pro-Vest sunt canalele de televiziune locale și occidentale, media online (locală și occidentală), rețelele sociale (TikTok, Facebook, Instagram, YouTube) și aplicațiile de mesagerie (Telegram și WhatsApp). Cei cu opinii provestice au manifestat cel mai înalt grad de încredere în motoarele de căutare online, datorită abilității lor de a căuta orice informație dorită și a abundanței de conținut care prezintă perspective și opinii diferite. Cercetarea mai srată că participanții care au fost constant provestici sau au trecut în această categorie după invazia din Ucraina au declarat că utilizează într-o mai mare măsură sursele media tradiționale moldovenești și europene decât pe cele proruse. Cu toate acestea, și ei urmăresc tot mai puțin posturile de televiziune de când a început războiul și preferă din ce în ce mai mult accesarea surselor media online. În opinia lor, presa rusă este influențată de perspectivele geopolitice și aceștia susțin interdicția Guvernului moldovean cu privire la conținuturile informative audiovizuale produse în Federația Rusă.
În același timp, această categorie de public s-a arătat îngrijorată de lipsa unei reglementări suficiente împotriva dezinformării în sursele de știri online. Prin urmare, acești respondenți au tendința să verifice aceleași informații în mai multe surse pentru a-și forma o opinie și au o încredere foarte mare în relatările martorilor oculari. Ei au manifestat o predilecție puternică pentru conținutul analitic, provenit de la experți de încredere, și afirmă că apreciază informația care nu impune sau transmite un mesaj specific, ci prezintă diverse perspective și le permite să tragă propriile concluzii.
Respondenții cu profil neutru consideră rețelele sociale precum YouTube, Facebook, TikTok ca fiind cea mai de încredere și principala sursă de informații pentru formarea opiniilor politice. În aceeași categorie senumără și presa străină occidentală. Cu toate acestea, în timp ce au făcut trimitere la mai multe canale din Moldova drept surse principale de informații, ei le-au clasat ca fiind cele mai puțin de încredere, alături de motoarele de căutare și agregatoarele de știri online.
„Această discrepanță între utilizarea și încrederea în presa tradițională din Republica Moldova poate fi explicată prin tendința acestui grup de a evita informațiile despre război, considerându-le manipulative, nocive și care induc teama. Prin urmare, lipsa de încredere în presa locală se bazează pe percepția că se alocă prea mult timp de emisie tematicii războiului din Ucraina, generând panică în societate”, relevă studiul.
Respondenții cu profil neutru spun că au încredere doar în informațiile pe care le pot verifica din mai multe surse, dar și în comentarii ale utilizatorilor și opiniile cunoscuților. Chiar dacă conținutul șocant a avut un rol în schimbarea perspectivei acestui grup de persoane cu privire la Rusia, aceste persoane au preferat să consume conținut mai neutru, relaxant și pozitiv, care promova o senzație de calm și siguranță în societate. Acest public a simțit că presa joacă un rol semnificativ în formarea perspectivelor personale.
