La sfârșitul lunii mai, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii au aprobat, printr-un ordin comun, Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM), document elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Între numeroasele obiective, documentul prevede implementarea, în anii 2025-2026, a activităților didactice de integrare a educației media în instituțiile de educație timpurie. Reprezentanți ai domeniului recunosc faptul că alfabetizarea mediatică a preșcolarilor nu este un deziderat simplu, dar este tot mai necesară.
Planul interministerial include, printre obiectivele sale, dezvoltarea abilităților de gândire critică și alfabetizare informațională a copiilor de cinci-șapte ani, primul pas însemnând să se intervină peste curriculumul instituțiilor preșcolare. Ulterior, autoritățile își propun elaborarea unui ghid pentru educatori și dezvoltarea mai multor resurse didactice care să-i ajute în lucrul cu cei mici.
Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, integrarea educației media în grădinițe este un proces „complicat”. „Cred că trebuie pilotat și văzut dacă e unul de succes reușește sau nu și ce format e necesar pentru a asigura succesul acestuia asta poate să reușească. Optez pentru pilotare înainte de a implementa ceva la scară largă. Sper, pentru grădinițe, să avem un program național de promovare a lecturii, care să pună în discuție o multitudine de subiecte, unele destul de profunde, și care să solicite de la educatori să petreacă cel puțin 15 minute pe zi alături de copii citind. O parte din acest program poate fi ca acele texte să abordeze și subiecte legate de media, dar acestea trebuie clar ajustate la nivelul de înțelegere a copiilor de această vârstă. Este un proiect de viitor la care trebuie să ne gândim, să-l pilotăm și să vedem care este rezultatul acestuia”, a precizat Dan Perciun în cadrul primei ediții din noul sezon de Podcast cuMINTE.
CE PREVEDE CURRICULUMUL ACTUAL
În curriculumul pentru educație timpurie din 2019, care este în vigoare din 2020 în Republica Moldova, a fost inclusă dimensiunea Educație digitală din cadrul domeniului Științe și tehnologii, fiind aplicată începând cu vârsta de cinci-șapte ani. Curriculumul prevede ca micuții să dezvolte competențe de „recunoaștere și aplicare a tehnologiilor, a resurselor digitale interactive, în diferite contexte educaționale și cotidiene, dând dovadă de responsabilitate față de securitatea personală”, prin „activități de distingere a posibilităților de utilizare a tehnologiilor digitale (tabletă, calculator, telefon, jucării digitale interactive ș.a.), activități de determinare a eventualelor pericole ale utilizării incorecte sau excesive a tehnologiilor digitale, precum și activități de evidențiere a beneficiilor utilizării corecte a tehnologiilor digitale”.
Coautoarea Curriculumului pentru educație timpurie, Efimia Musteață, care este și metodistă la Grădinița nr. 52 din Chișinău, a relatat, pentru Mediacritica, despre importanța tot mai mare a activităților dedicate educației media la treapta preșcolară.
„Ținând cont de dependența de gadgeturi a copiilor mici , este foarte important să se organizeze activități dedicate educației media, utilizării corecte a acestor dispozitive. Copilul trebuie învățat, de la o vârstă fragedă, ce este important și necesar, care informații sunt veridice. De asemenea, și cadrele didactice trebuie instruite cât mai curând posibil, deoarece unele din ele ar putea săla fel nu se informeze din surse media corecte. Este necesar de dezvoltat o cultură media”, se arată sigură Efimia Musteață.
Potrivit metodistei, în prezent, în grădinițe se fac diferite activități „în formă de joc, joc de rol, situații și prin intermediul unor studii de caz, simulări simple” ce vizează și educația media.
Iar experta în educație media Natalia Grîu a venit cu exemple de pune practici din alte țări care au reușit să integreze competențe de educație media în grădinițe.
„Experiența țărilor europene cu un nivel înalt de competențe media, precum Suedia, Finlanda sau țările baltice, demonstrează că o premisă importantă este începerea de la o vârstă timpurie a procesului de alfabetizare media – termen indicat atunci când vorbim de copiii de vârstă preșcolară, deci din grădiniță. Un exemplu relevant pentru Republica Moldova este și experiența Ucrainei unde, cu suportul Academiei Presei Ucrainene, au fost dezvoltate patru ghiduri pentru diferite categorii de vârstă a copiilor de grădiniță, începând cu vârsta de trei-patru ani. Din anul 2017, ghidurile au fost pilotate în anumite regiuni (Harikov, Odessa) și astăzi sunt utilizate la scară națională. Prin urmare, în cheia recomandărilor Consiliului Europei cu privire la formarea competenței media în cadrul formal (grădinițe, școli, universități), este necesar să fie dezvoltat un cadru curricular pentru învățământ preșcolar, ghiduri și programe comprehensive de formare în domeniul educației media pentru educatori, metodiști și cadrele de conducere din cele peste 1.400 de grădinițe. La această etapă, un subiect critic este lipsa programelor inițiale și de formare continuă pentru educatori, or dezvoltarea culturii media a acestora va avea un impact benefic direct asupra copiilor și părinților”, ne-a explicat Natalia Grîu.
CONTEXT
În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Documentul a fost aprobat de cele două ministere la 17 mai 2024. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.
Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.
Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.