Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat fundamental modul în care cetățenii țării se informează și felul în care se raportează la presă. Deși propaganda a devenit mult mai subtilă, totuși, programele de educație media, implementate de mai mulți ani, a făcut ca „procentul celor rezistenți la dezinformare a crescut considerabil”, susține Ludmila Pankratova, juristă media și directoarea Institutului de Dezvoltare a Presei Regionale, într-un interviu pentru portalul Media Azi.
În contextul unui flux informațional intens, populația din Ucraina s-a orientat masiv spre platformele de Telegram. Canalele anonime publică în timp real alerte despre atacuri, trasee ale rachetelor, numărul dronelor. Pankratova subliniază însă că această „comoditate informațională” vine cu un cost ridicat: absența responsabilității editoriale, care transformă Telegram într-un mediu ideal pentru răspândirea manipulărilor.
„Riscul privind Telegramul este enorm: acolo circulă foarte multă informație anonimă, fără responsabilitate, iar acolo unde nu există responsabilitate, informația poate fi neconfirmată, manipulată sau poate reprezenta propagandă rusă. Ucraina lucrează de mult timp la dezvoltarea educației media, iar, după părerea mea, procentul celor rezistenți la dezinformare a crescut considerabil. După acești ani de război, filtrăm mult mai bine informația și putem distinge propaganda rusă de alte forme de manipulare, deși recunosc că propaganda a devenit mai subtilă și mai rafinată. Totuși, ucrainenii au o poziție clară despre ce este dezinformare și ce nu este. Oamenii acordă mai multă atenție surselor oficiale și instituțiilor media independente”, subliniază ea.
EDUCAȚIA MEDIA, UN SCUT ESENȚIAL ÎN FAȚA RĂZBOIULUI INFORMAȚIONAL
Ucraina investește de ani buni în educație media, iar potrivit Ludmilei Pankratova, această strategie dă rezultate. Publicul este tot mai capabil să identifice tiparele propagandei ruse, chiar dacă aceasta a devenit „mult mai subtilă și mai rafinată”.
În viziunea ei, dezvoltarea gândirii critice este cel mai eficient mecanism de combatere a dezinformării. „Atunci când oamenii analizează sursa informației, devin mai rezistenți. Există proiecte precum StopFake, canale de YouTube precum «Cum să nu devii o legumă» («Як не стати овочем»), bloggeri care demontează dezinformarea. În special împotriva propagandei rusești activează multe inițiative de fact-checking”, a precizat jurista.
Întrebată cum evaluăm rezistența populației, directoarea IDPR consideră că acest fapt se poate face prin sondaje sociologice. „Dacă oamenii nu cedează în fața propagandei rusești și resping ideea de a «ceda teritorii pentru pace», atunci vedem clar nivelul de reziliență. Și, din observațiile mele, reziliența este înaltă. Desigur, vor fi mereu persoane care cred anumite mituri sau urmăresc surse dubioase, dar promovarea presei de calitate rămâne o prioritate”, a explicat ea.
