În ultimii ani, în Republica Moldova au fost lansate mai multe jocuri educaționale noi, concepute pentru a-i ajuta pe copii, adolescenți și adulți să înțeleagă cum funcționează mass-media și cum pot fi manipulate informațiile. De la simulatoare în care utilizatorii își asumă rolul unui jurnalist și experimentează efectele distorsionării știrilor, până la jocuri interactive, care testează capacitatea de verificare a surselor, aceste instrumente urmăresc să dezvolte gândirea critică și să consolideze reziliența publicului în fața dezinformării.
Jocul „The News Alchemist” a fost dezvoltat în 2024 de o echipă coordonată de Vladimir Bodiul, jurnalist și game designer. Ideea a apărut în 2022, în contextul intensificării propagandei și al impactului războiului din Ucraina asupra spațiului informațional.
Conceptul jocului este unul explicit educațional: utilizatorul devine jurnalist și poate modifica formularea știrilor folosind „carduri” asociate unor distorsiuni cognitive sau erori logice frecvent întâlnite în mass-media. Printre acestea se numără apelul la autoritate, adică acceptarea unei afirmații doar pentru că provine de la o persoană percepută drept influentă, sau generalizarea eronată, prin care un caz izolat este transformat într-o concluzie generală. Fiecare alegere influențează opinia publică virtuală și evoluția narativă a jocului, demonstrând cum formularea unei știri poate avea consecințe asupra percepției colective.
Potrivit creatorilor, până în prezent, aproximativ 500 de persoane au testat jocul în cadrul sesiunilor organizate în școli și universități. Participanții discută consecințele deciziilor luate în joc, compară rezultatele și reflectează asupra modului în care titlurile pot influența percepțiile.
„În 2025 am finalizat dezvoltarea primei versiuni de test a jocului și am început integrarea acestuia în mediul educațional. Am realizat testări în rândul studenților, am elaborat materiale didactice și am obținut sprijinul Ministerului Educației, care a emis o circulară în acest sens. Materialele didactice (în două limbi) includ ghidul jocului, cu descrierea fiecărei distorsiuni cognitive, un plan de lecție, o prezentare pentru desfășurarea activității”, a precizat Vladimir Bodiul pentru Mediacritica.
Interesul pentru astfel de formate este susținut și de datele privind consumul de jocuri video, adaugă sursa. Conform unui studiu publicat în 2024 de World Health Organization – Biroul Regional pentru Europa, aproximativ o treime dintre adolescenți din regiune utilizează zilnic jocuri video.
„Dezvoltarea formelor interactive de învățare prin joc este extrem de eficientă. Jucătorii intră în rolul unui personaj, văd consecințele propriilor decizii și încep să înțeleagă cum funcționează sistemele din interior. În esență, învățarea are loc prin experiență personală și practică. Acest model este relevant pentru diverse domenii educaționale, inclusiv pentru educația media. Prin astfel de proiecte, utilizatorii ajung să înțeleagă mai bine «culisele» mass-mediei, își dezvoltă capacitatea de reflecție și adoptă o atitudine mai critică față de informațiile consumate în viața de zi cu zi”, a conchis jurnalistul.
„MEDIA JUNGLE”: JOC TRANSFORMAȚIONAL, ADAPTAT PENTRU MOLDOVA
Pe lângă simulatoarele digitale, în Republica Moldova este utilizat și jocul transformațional „Media Jungle”, creat inițial de experți în educație media din Kazahstan și adaptat la contextul local de Asociația Obștească SUPERLIKE.
Adaptarea a presupus integrarea unor exemple relevante pentru spațiul mediatic din Republica Moldova și ajustarea limbajului la specificul publicului local. Jocul este disponibil în două versiuni: una pentru copii (7+) și alta pentru adolescenți și adulți (14+), diferențiate prin nivelul de complexitate al conținutului.
Deși accesibil ca tematică, jocul presupune reguli detaliate și este recomandat ca primele sesiuni să fie facilitate de persoane instruite – așa-numiții ambasadori Media Jungle. Durata unei sesiuni poate varia între 30 de minute și câteva ore, în funcție de obiectivele educaționale.
„Jocurile transformaționale precum Media Jungle fac educația media mai accesibilă și atractivă, transformă concepte abstracte în experiențe practice, stimulează participarea activă și dialogul, încurajează reflecția și învățarea prin experiență, sunt mai eficiente decât metodele tradiționale în lucrul cu tinerii. În contextul actual, marcat de supraîncărcare informațională și dezinformare, astfel de jocuri contribuie la formarea unor consumatori de media mai conștienți, responsabili și critici”, au precizat reprezentanți ai asociației SUPERLIKE pentru Mediacritica.
JOCURI DE EDUCAȚIE MEDIA CREATE DE CJI
Și Centrul pentru Jurnalism Independent a creat o serie de jocuri virtuale educative în ultimii ani, precum Aventurile lui Literatus, Media Erudit sau Bad News. Cel mai recent, Insula Adevărului, le propune copiilor să încerce rolul de jurnalist sau jurnalistă și să parcurgă un traseu cu zece întrebări în baza unei întâmplări de pe o insulă imaginară.
„Noi, la CJI, încercăm în permanență să diversificăm activitățile de promovare a educației media și, la un moment dat, am optat și pentru jocuri pentru că le considerăm o modalitate inedită și interesantă de a ajunge la cât mai mult public și de a implica cât mai mulți beneficiari în ceea ce facem zi de zi prin activitățile de educație media. Primul joc a fost lansat în 2016, când organizam primul Hackathon de educație media. Ulterior, am repetat această experiență frumoasă și am lansat și alte jocuri care s-au bucurat de succes printre elevi și profesori”, potrivit Inei Grejdeanu, directoare de dezvoltare strategică la CJI.
