Consiliul de Experți și Experte (CEE) al Consiliului de Presă din Republica Moldova solicită instituțiilor mass-media să înceteze legitimarea surselor anonime, a căror identitate nu este verificată, avertizând că utilizarea conturilor false drept surse credibile „poate duce la decredibilizarea întregii comunități jurnalistice din țară” și transformă exercitarea profesiei într-un instrument de dezinformare.
Semnalul de alarmă a fost lansat în urma unei emisiuni difuzate de postul de televiziune N4, la 21 aprilie 2026, în cadrul căreia o persoană care folosește un cont cu nume fals pe Facebook a fost intervievată ca o sursă de informație legitimă. Potrivit experților, faptul că jurnalista moderatoare a acceptat dialogul fără a cunoaște măcar identitatea reală a interlocutorului reprezintă o încălcare gravă a normelor deontologice. Consiliul subliniază că acest episod constituie o „premieră negativă pentru jurnalismul din Republica Moldova”, punctând clar că datoria unui profesionist este cu totul alta: „Jurnalistul este cel care deconspiră identitățile false, dar nu le promovează”.
În viziunea CEE, acest incident nu este doar o eroare de documentare, ci un act de validare a unor practici periculoase. Experții reamintesc redacțiilor că jurnaliștii au obligația strictă de a verifica identitatea surselor și de a evalua critic motivele pentru care o persoană ar alege să rămână în umbră. Prin oferirea unei tribune televizate unui profil obscur, noțiunea esențială de protecție a anonimatului este grav compromisă. În acest context, Consiliul avertizează că „însăși noțiunea de sursă jurnalistică este golită de conținut, iar instituția protecției anonimatului este deturnată și transformată într-o armă de dezinformare și de discreditare”.
Mai mult, se atrage atenția asupra riscurilor sistemice pe care le implică astfel de derapaje. Într-un mediu informațional deja fragil, sursele anonime neverificate devin adesea piese în „mecanisme sofisticate de manipulare, menite să distorsioneze realitatea, să inflameze opinia publică și să submineze încrederea în presă și în instituțiile statului”. CP reiterează că, potrivit Codului deontologic, jurnaliștii trebuie să combată dezinformarea prin oferirea de informații obținute transparent din surse citabile, refuzând să devină complici la „contaminarea spațiului public cu falsuri și narațiuni toxice”.
Consiliul îndeamnă la prudență maximă în raport cu informațiile provenite de pe conturi obscure, subliniind că rolul presei este de a fi un filtru al adevărului, nu un amplificator pentru identități fictive. „Responsabilitatea jurnalistică presupune nu doar transmiterea informației, ci și protejarea spațiului public”, se arată în comunicatul autorității de autoreglementare media.
