Incluziunea persoanelor LGBTQ+ în Republica Moldova rămâne un subiect marcat de contraste puternice între cadrul legal și realitatea socială. Deși legislația oferă, în principiu, protecție egală tuturor cetățenilor, stereotipurile, dezinformarea și discursul de ură continuă să alimenteze marginalizarea. Aceste fenomene sunt amplificate în perioadele electorale, când anumite narațiuni sunt instrumentalizate pentru a genera frică și polarizare socială. În ediția din luna aprilie a Podcastului cuMINTE, Vasile Micleușanu, fondatorul bangbang, o platformă dedicată promovării drepturilor și libertăților persoanelor queer în societatea noastră, a explicat cum aceste dinamici afectează direct comunitatea LGBTQ+ și de ce incluziunea reală nu poate fi atinsă fără combaterea dezinformării și consolidarea coeziunii sociale.
Întrebat despre nivelul actual de incluziune, Vasile Micleușanu a subliniat diferența dintre normele juridice și realitatea cotidiană, evidențiind că, deși drepturile sunt garantate formal, ele nu sunt întotdeauna respectate în practică.
„Incluziunea începe din Constituție, unde este stipulat clar că toți cetățenii sunt egali în drepturi. Dar, în realitate, există o distanță socială foarte mare, alimentată de stereotipuri, dezinformare și discurs de ură. Persoanele LGBTQ+ sunt adesea invizibile sau trăiesc în frică, iar această discrepanță arată că legea, de una singură, nu este suficientă”, a explicat invitatul.
Un element adus în discuție se referă la dezinformarea sistemică, care contribuie la consolidarea percepțiilor eronate despre comunitatea LGBTQ+. Potrivit lui Vasile Micleușanu, aceste narațiuni sunt frecvent utilizate în scopuri politice.
„În campaniile electorale, vedem cum comunitatea LGBTQ+ este transformată într-un țap ispășitor. Se propagă idei false, precum așa-zisa invazie sau pericole imaginare pentru copii. Aceste mesaje trezesc frică și ură, emoții care pot fi ușor manipulate. În lipsa unei informări corecte, oamenii ajung să creadă aceste falsuri”, a menționat el.
Această lipsă de informare are consecințe directe, inclusiv creșterea numărului de incidente motivate de ură. Deși unele cazuri ajung în atenția publicului, multe rămân neraportate din cauza fricii sau a lipsei de încredere în instituții.
„Sunt foarte puține plângeri oficiale, dar nu pentru că nu există cazuri. Multe victime nu se adresează Poliției fie de teamă, fie din cauza prejudecăților pe care le anticipează. Această subraportare ascunde dimensiunea reală a fenomenului și face mai dificilă intervenția autorităților”, a explicat interlocutorul.
În același timp, sistemul educațional joacă un rol esențial în formarea atitudinilor sociale. Datele existente arată că adolescenții din comunitatea LGBTQ+ se confruntă frecvent cu discriminare și bullying, inclusiv din partea colegilor sau profesorilor.
„Nivelul de acceptare în școli este foarte scăzut. Există părinți care nu doresc ca ai lor copii să învețe alături de copii LGBTQ+, iar cazurile de discriminare sunt raportate inclusiv în relația cu cadrele didactice. Acest mediu ostil afectează profund dezvoltarea acestor tineri”, a subliniat Vasile Micleușanu.
În opinia sa, soluțiile trebuie să vizeze atât consolidarea cadrului instituțional, cât și intervenții la nivel comunitar și educațional. Vizibilitatea, informarea corectă și aplicarea consecventă a legii sunt factori-cheie pentru reducerea discriminării.
„Cu cât există mai multă vizibilitate și mai multe cazuri raportate, cu atât instituțiile sunt forțate să reacționeze și să-și ajusteze practicile. În același timp, oamenii trebuie să înțeleagă că drepturile nu sunt negociabile și că fiecare cetățean contribuie la societate în mod egal”, a concluzionat acesta.
