„Republica Moldova își pierde suveranitatea în fața Uniunii Europene”, „300.000 de imigranți vor înlocui populația locală”, „statul atacă credința și pregătește românizarea țării”, „neutralitatea este abandonată, iar Moldova este împinsă spre război”. Sunt câteva dintre narațiunile identificate ca fiind dominante de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD) în perioada ianuarie–mai 2026. Potrivit unui raport publicat de instituție, actorii implicați în operațiuni de manipulare informațională au exploatat sistematic teme legate de identitate, securitate, bunăstare și încrederea în stat, urmărind „să amplifice polarizarea socială” și „să reducă sprijinul pentru integrarea europeană”.
Raportul, publicat la data de 18 iunie, arată că, deși mesajele și platformele diferă, majoritatea campaniilor analizate urmăresc același obiectiv: „erodarea încrederii în stat, amplificarea polarizării sociale și slăbirea sprijinului pentru parcursul european al Republicii Moldova”.
Experții Centrului constată că infrastructurile analizate au exploatat constant cinci categorii de teme vulnerabile: identitatea, bunăstarea, securitatea, ordinea publică și legitimitatea democratică, în timp ce integrarea europeană a funcționat ca o temă transversală, atacată direct sau indirect.
„STATUL ATACĂ IDENTITATEA ȘI CREDINȚA”
Una dintre cele mai frecvente direcții narative a vizat identitatea națională, religioasă și culturală. Potrivit raportului, teme precum religia, autonomia locală, relația cu România, migrația sau educația au fost transformate în surse de conflict emoțional.
„Religia, autonomia locală, migrația, școala sau relația cu România nu sunt tratate ca teme de dezbatere publică, ci ca semnale de alarmă emoțională, menite să inducă frică, indignare și opoziție față de autorități”, se arată în document.
Un exemplu este cazul incidentului de la biserica din Dereneu, unde o dispută juridică și administrativă a fost prezentată drept „atacul statului împotriva credinței”, „românizare forțată” și repetarea „scenariului Ucrainei”.
„MOLDOVA ESTE ÎMPINSĂ SPRE RĂZBOI”
Raportul relevă și utilizarea intensivă a narațiunilor de securitate, în care apropierea de Occident, cooperarea cu NATO sau reformele din domeniul apărării sunt prezentate drept amenințări.
„Orice cooperare externă, reformă de apărare sau discuție despre reziliență este reinterpretată ca pregătire pentru război, pierdere a neutralității sau subordonare față de Occident”, notează autorii raportului.
În rețeaua de conturi false identificată pe Facebook, una dintre narațiunile promovate a fost că Republica Moldova nu are altă opțiune decât să aleagă între neutralitate și război, mesaj asociat cu încercarea de a alimenta frica socială și de a submina sprijinul pentru cooperarea cu partenerii occidentali.
„300.000 DE IMIGRANȚI” ȘI FRICA DE PIERDERE A IDENTITĂȚII
O altă narațiune majoră documentată în raport a fost cea privind presupusa aducere în Republica Moldova a 300.000 de muncitori străini.
Potrivit Centrului, o problemă economică reală precum deficitul de forță de muncă a fost transformată într-un mesaj alarmist despre „înlocuirea populației”, „importul de migranți non-europeni” și „distrugerea țării”.
Raportul subliniază că această campanie, documentată pe platforma X, a conectat anxietățile economice cu cele identitare și de securitate, urmărind să genereze reacții emoționale și opoziție față de politicile statului. Analiza activității online a identificat aproape 2.000 de postări și redistribuiri asociate acestei teme.
Subiectul este amplu documentat și în studiul de caz asupra narațiunilor care circulă pe Telegram, publicat pe Mediacritica.
INTEGRAREA EUROPEANĂ, ȚINTA COMUNĂ A NARAȚIUNILOR
Documentul CCSCD evidențiază că aproape toate narațiunile identificate converg către contestarea direcției europene a Republicii Moldova.
Printre mesajele recurente identificate de autori se numără:
- „UE controlează Republica Moldova”;
- „aderarea înseamnă pierdere de suveranitate”;
- „reformele europene sunt simulate sau impuse”;
- „apropierea de UE a distrus relațiile economice tradiționale”;
- „Republica Moldova nu este pregătită pentru UE”;
- „Moldova este folosită ca laborator geopolitic”.
„Integrarea europeană este atacată nu doar prin mesaje directe anti-UE, ci și prin acumularea unor narațiuni care subminează încrederea în stat, în instituții, în reforme, în securitate și în capacitatea Republicii Moldova de a acționa ca partener european credibil”, concluzionează raportul.
Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, campaniile analizate „nu urmăresc doar promovarea unor falsuri punctuale”, ci „construirea unei stări generale de neîncredere și cinism social”. „Repetarea acelorași teme precum stat incapabil, instituții corupte, UE ca factor de control extern, identitate amenințată, securitate fragilă, autoritățile rupte de cetățeni produc o stare de neîncredere, oboseală socială și cinism”, se arată în concluziile raportului.
Autorii avertizează că aceste narațiuni pot fi reactivate rapid în contexte electorale, crize politice sau evenimente cu impact major asupra societății.
