Un articol publicat de Cotidianul.md la data de 15 august, care preia informații de pe Podul.ro, relatează despre accidentul suferit de primarul Chișinăului, Ion Ceban, confirmat de edil și printr-o postare pe pagina sa oficială de Facebook, ridică mai multe probleme de deontologie jurnalistică. Textul amestecă informații verificabile cu afirmații atribuite unor surse anonime, calificative, speculații și judecăți de valoare. În plus, nu este clar dacă materialul se dorește a fi o știre sau unul de opinie.
Edilul capitalei povestește, în postarea sa pe Facebook, că „fiind într-o scurtă vacanță împreună cu familia”, a avut parte „de un incident neplăcut”, în urma căruia se întoarce „de urgență” și va „trece printr-o intervenție chirurgicală la picioare”.
Subiectul a ajuns și în vizorul presei. Bunăoară, Cotidianul.md publică un text cu titlul „SURSE: Primarul rusofil Ion Ceban s-a accidentat în toiul unei beții de pomină”, cu mai multe abateri de la Codul deontologic al jurnalistului. O primă observație ține de genul jurnalistic. Materialul este prezentat într-o manieră specifică unei știri despre un eveniment de actualitate, însă stilul de redactare este mai degrabă cel al unui comentariu sau editorial. Autorul utilizează calificative și formulări depreciative, pune întrebări retorice și formulează concluzii despre comportamentul și capacitatea lui Ion Ceban de a exercita funcția de primar, fără ca aceste elemente să fie delimitate de informațiile factuale.
De exemplu, autorul recurge la etichetări și calificative, prezentându-l pe Ion Ceban drept „primarul rusofil”, „prorusul Ion Ceban”, iar titlul vorbește despre o „beție de pomină”. Aceste formulări nu descriu fapte concrete, ci reprezintă etichetări și calificări ale persoanei vizate. În cazul unei știri, asemenea etichete nu ar trebui să substituie informația factuală.
Problema este cu atât mai evidentă în titlu: „SURSE: Primarul rusofil Ion Ceban s-a accidentat în toiul unei beții de pomină”. Titlul atribuie informația unor „surse”, dar formulează acuzația într-o manieră categorică și senzaționalistă. Cititorul poate înțelege că faptul că primarul se afla în stare de ebrietate este unul stabilit, deși, în text, această informație este atribuită unor surse anonime și nu este însoțită de probe verificabile.
O altă problemă ține de amestecul dintre fapte și opinii. Faptul că Ion Ceban a anunțat public că revine în Republica Moldova pentru o intervenție chirurgicală, precum și declarația sa despre accident reprezintă informații care pot fi verificate. În schimb, formulări precum „a tot căutat cu lumânarea”, „trăgând o beție strașnică”, „turmentat de abia mai putea să meargă” sau „o ține pe ulei” exprimă judecăți și caracterizări ale autorului, nu informații factuale.
În același registru se înscrie și întrebarea: „mai e apt unul ca Ivan Ceban – care, iată că se accidentează grav de unul singur, după ce trage nelimitat la măsea – să mai conducă Primăria Chișinău?”.
Întrebarea privind capacitatea unui demnitar de a-și exercita funcția poate constitui, în sine, un subiect legitim de interes public. Însă, în cazul de față, întrebarea este construită pe baza unei afirmații care nu este demonstrată în material: că accidentul s-ar fi produs după consumul excesiv de alcool.
SURSELE ANONIME ȘI PROBLEMA VERIFICĂRII
Una dintre cele mai importante probleme deontologice este modul în care sunt utilizate sursele anonime. Materialul afirmă că „sursele foarte bine informate ale Podul.ro ne-au dezvăluit” unde s-ar fi aflat Ion Ceban și familia sa și, ulterior, că „sursele noastre ne-au dezvăluit că accidentul s-a produs pe fondul consumului excesiv de alcool”.
Utilizarea surselor anonime nu este, în sine, o abatere deontologică. În jurnalismul de interes public există situații în care identitatea unei surse trebuie protejată. Însă anonimatul nu înlocuiește verificarea informației. În cazul de față, cititorul nu află câte surse există, dacă sunt independente una de alta, dacă au asistat direct la incident, de unde dețin informațiile și de ce este necesar ca identitatea lor să fie protejată. Mai ales că acuzația este una gravă: persoana vizată ar fi consumat excesiv alcool și s-ar fi accidentat în stare de ebrietate.
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova prevede că „jurnalistul respectă dorința sursei de informație de a rămâne anonimă și, totodată, își asumă responsabilitatea pentru veridicitatea informației făcută publică din surse anonime”.
În materialul analizat nu este explicat dacă informația despre presupusa stare de ebrietate a fost verificată independent. Prin urmare, formula „sursele noastre ne-au dezvăluit” nu este suficientă pentru a demonstra veridicitatea unei acuzații.
SPECULAȚII PREZENTATE CA INFORMAȚIE
Textul conține și afirmații care depășesc ceea ce sursele invocate ar putea demonstra.
De exemplu, după afirmația privind presupusa stare de ebrietate, autorul scrie că „cei care cunosc apucăturile lui Ceban, știu că primarul are perioade îndelungate când o ține «pe ulei»”.
Nu este clar cine sunt acești „cei care cunosc apucăturile” și pe ce informații se bazează afirmația. Nu sunt prezentate surse, exemple concrete, documente sau alte dovezi care să permită verificarea acestei caracterizări.
Mai mult, textul încearcă să creeze o legătură între presupusele obiceiuri de consum de alcool ale lui Ceban și accidentul relatat. Este însă o speculație, dacă nu este susținută prin probe.
O altă formulare problematică este: „Nu e deloc întâmplător că pro-rusul evită să clarifice în ce a constat acest accident”. Faptul că Ion Ceban nu a oferit public detalii despre accident nu demonstrează că ascunde informații și cu atât mai puțin că accidentul a avut legătură cu consumul de alcool.
CITATUL LUI ION CEBAN NU ESTE UN RĂSPUNS LA ACUZAȚIA CENTRALĂ
Articolul include și o declarație publicată de Ion Ceban pe rețelele sociale: „Dat fiind faptul că revin cu un avion de cursă simplă, nu vreau să las loc pentru speculații și interpretări, poze făcute pe ascuns și titluri tari la unele posturi.”
Prezența acestui citat poate crea impresia că persoanei vizate i-a fost oferită posibilitatea de a răspunde acuzațiilor formulate în articol. Însă citatul nu reprezintă un răspuns la acuzația centrală privind consumul excesiv de alcool.
Ceban vorbește despre revenirea în Republica Moldova, despre speculații și despre „titluri tari”, dar nu confirmă și nici nu infirmă informația potrivit căreia s-ar fi aflat în stare de ebrietate atunci când s-a accidentat.
Pentru ca dreptul la replică să fie relevant în raport cu acuzația publicată, redacția ar fi trebuit să îi solicite un răspuns explicit la informația atribuită surselor.
INTERES PUBLIC ȘI VIAȚĂ PRIVATĂ
În cazul subiectului abordat, există o dimensiune de interes public. Ion Ceban este primarul municipiului Chișinău, iar starea sa de sănătate și capacitatea de a-și exercita atribuțiile pot interesa publicul. Însă acest interes nu înseamnă că orice informație despre viața privată a unei persoane publice poate fi relatată fără o justificare suplimentară. Dacă starea de sănătate a primarului afectează exercitarea funcției, acesta este un subiect legitim de informare. În schimb, pentru a publica acuzații despre consumul de alcool este necesar ca informația să aibă un interes public clar și să fie verificată.
Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova prevede că „jurnalistul relatează despre comportamentul privat al unei persoane publice, care exercită o funcție publică, fără consimțământul acesteia, doar atunci când un atare comportament îi afectează capacitatea de exercitare a funcției publice sau există un alt motiv bine întemeiat pentru a oferi societății această informație”.
De asemenea, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom respecta dreptul cetăţenilor la viaţa privată. Persoanele care deţin funcţii publice au dreptul la respectul vieţii lor private, cu excepţia cazurilor când viaţa lor particulară are efect asupra vieţii publice. Nu vom publica corespondenţă sau conversaţie privată, precum nu vom relata despre comportament privat al unei persoane, dacă nu există un interes public clar de a cunoaşte conţinutul acestora. Faptul că alte instituţii media au relatat pe marginea unui comportament privat, aducându-i astfel în spaţiul public, nu va servi drept justificare pentru noi să procedăm la fel. Ne vom ghida de fapte, nu de zvonuri, ca informaţia să fie nu doar importantă, dar şi adevărată”.
