O scurgere de informații masivă, ce include peste 500.000 de documente, a dezvăluit modul în care companii israeliene transformă rețelele sociale într-un instrument de spionaj, folosind conturi false pentru a spiona jurnaliștii și activiștii. Acest lucru a fost dezvăluit de organizația non-profit Forbidden Stories, este precizat într-un articol pe Haaretz.com.
Scurgerea provine de la un grup de hackeri, cunoscut sub numele de Guacamaya, și investigată în cadrul unei anchete globale ce a implicat diferite instituții de presă, printre care și Haaretz. Documentele dezvăluie așa-numita industrie de supraveghere a rețelelor sociale și modul în care o singură cerere de prietenie greșită pe Facebook vă poate expune, atât ca individ, cât și întreaga rețea.
Tehnologia oferită de această firmă și de altele de acest fel face parte din ceea ce se numește industria OSINT sau Open Source Intelligence. Aceasta include militarii care au abuzat de tehnologie și au folosit-o împotriva jurnaliștilor. În 2020, de exemplu, armata columbiană a fost implicată într-un astfel de scandal și, după cum arată această anchetă, a căutat să utilizeze din nou tehnologia OSINT anul trecut.
Firmele active în industria OSINT își vând tehnologia agențiilor de apărare, de aplicare a legii și de informații din întreaga lume. Totul începe cu o notificare – o nouă cerere de prietenie de la un prieten sau un urmăritor pe rețelele sociale. Ancheta dezvăluie că aceste conturi par reale, cu fotografii ale unor oameni care vă par cunoscuți. De cele mai dese ori, cererea de prietenie este acceptată, iar munca acestor conturi abia începe. Acești „prieteni falși” au acces autorizat la informațiile din profilul persoanei care a acceptat cererea de prietenie, dar și la cele ale prietenilor și familiei sale.
„Industria OSINT este o amenințare reală și ar trebui să fim atenți la modul în care interacționăm cu rețelele sociale. În 2021, Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a început să reprime firmele OSINT și companiile din sectorul de supraveghere privată. Ei au identificat trei etape de supraveghere – recunoaștere (colectarea în tăcere a informațiilor), implicare (contactarea țintelor) și exploatare (hacking și phishing)”, mai arată ancheta.
Doar un singur exemplu: în ianuarie, Meta a dat în judecată Voyager Labs pentru că a folosit 38.000 de conturi Facebook false pentru a colecta informații de la 600.000 de utilizatori timp de cel puțin trei luni. Date din proces mai arată că, pe lângă Facebook și Instagram, Voyager Labs a folosit conturi false pentru a colecta date și de pe Twitter, Youtube, LinkedIn și Telegram. Datele au inclus postări, aprecieri, prieteni, fotografii, comentarii și informații din grupuri și pagini.
„Această industrie colectează în secret informații pe care oamenii le împărtășesc comunității, familiei și prietenilor lor, fără supraveghere sau responsabilitate și într-un mod care poate implica drepturile civile ale oamenilor”, a spus un reprezentant Meta într-o declarație, citată de Haaretz.com.
Între 2018 și 2019, zeci de jurnaliști au fost ținta serviciilor secrete militare columbiene folosind un instrument de monitorizare open-source vândut de Voyager Labs, numit VoyagerAnalytics.
