CONTEXT
De la declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina, Republica Moldova a devenit ținta unei extinderi masive a zvonurilor și a informațiilor false atât în mass-media, cât și pe platformele sociale. În toată această perioadă, cetățenii din țara noastră au fost și continuă să fie inundați de conținut care manipulează, instigă la ură sau încearcă să legitimeze războiul din Ucraina, dar și care alterează spațiul nostru informațional. În luna martie 2022, autoritățile țării au creat un canal special pe platforma Telegram, denumit „Prima Sursă”, unde, pe de o parte, sunt demontate falsurile, iar pe de altă parte, cetățenii pot afla despre cele mai importante decizii oficiale luate în contextul crizei de securitate din țara vecină. În plus, mai multe proiecte jurnalistice sau ale unor organizații neguvernamentale de media au continuat să depună eforturi în combaterea fake-urilor, a manipulării mediatice, precum și în promovarea gândirii critice printre cetățeni.
Dincolo de asta, ca urmare a dispozițiilor CSE, Serviciul de Informații și Securitate a fost abilitat să monitorizeze spațiul informațional online și să solicite blocarea resurselor care prezintă un potențial pericol pentru securitatea statului. Unul dintre primele și răsunătoare cazuri a fost cel al site-ului Sputnik.md, care a fost interzis pe data de 26 februarie 2022, iar altele au urmat în lunile ulterioare. Astfel, pe parcursul anului 2022, SIS a emis ordine de blocare a 12 resurse online ce promovează știri false în domenii ce afectează securitatea națională și care susțin „agresiunea militară împotriva puterii legal alese din Ucraina”. Este vorba de site-urile Vkurse.md, Ehomd.info, Sputnik.md, Gagauznews.md, Rta.md, Flux.md, Iurierosca.md, Rosca.md, Acasa-24.site, Moldnod.ru, Rusnod.ru, Indigolotos.info.
CAZUL SPUTNIK ȘI „CLONELE” SALE
Exemplul redacției Sputnik Moldova este unul sugestiv. Chiar în ziua în care a fost blocat, instituția anunța că a lansat alte trei portaluri online. Acestea au putut fi accesate mai bine de un an, perioadă în care în Ucraina era în plină desfășurare războiul declanșat de Rusia. Cele trei platforme, Sputnik Moldova – md.sputniknews.com, Sputnik Moldova RU – ru.md.sputniknews.com și Sputnik Moldova-România – ro.md.sputniknews.com publicau inclusiv materiale ce vizau situația din Republica Moldova.
La 7 februarie 2023 atenționam că aceste „clone” rămân accesibile pentru publicul din Moldova, iar autoritățile competente ale statului păreau a fi mai degrabă incompetente în a lua anumite măsuri. Timp de un an de zile aceste „clone” au fost la fel de periculoase pentru cetățeni, pentru că au distribuit falsuri despre războiul din Ucraina, dar și alte dezinformări care se referă la țara noastră. De exemplu, la data de 19 ianuarie 2023, site-ul Ru.md.sputniknews.com titra «СИБ Молдовы заблокировал работу двух русскоязычных новостных сайтов» („SIS din R. Moldova a blocat activitatea a două site-uri de știri de limba rusă”). Titlul, dar și textul știrii conțin nuanțări ce pot fi calificate drept „un procedeu clasic de manipulare”, așa cum explica cercetătorul media Victor Gotișan. Și asta pentru că în comunicatul SIS nu se preciza faptul că instituția solicită blocarea site-urilor pentru că sunt „de limba rusă”, ci pentru că „promovează informații ce incită la ură și război”.
Abia la 22 martie 2023, SIS a emis un ordin prin care a solicitat blocarea a cinci site-uri care „publică informaţii false în domeniul ce afectează securitatea națională”, fiind vizate cinci „clone” ale instituției cu pricina: Sputniknews.com, Md.sputniknews.com, Ro.sputniknews.com, Sputniknews.ru, Md.sputniknews.ru.
SITE-URI BLOCATE ÎNAINTE DE ALEGERI ȘI „CLONE” APĂRUTE LA SCURT TIMP
Și în anul 2023, SIS a emis periodic ordine de blocare a resurselor online care „alterează spațiul informațional” al Republicii Moldova. Doar în luna octombrie, înaintea alegerilor locale generale, au fost blocate peste 50 de pagini web, 22 de site-uri pe 24 octombrie și alte 31 de site-uri pe 30 octombrie, tot din motivul enunțat mai sus. Între acestea, o bună parte „sunt direct gestionate de către Federația Rusă”, după cum a precizat directorul SIS, Alexandru Musteața. Dintre cele autohtone, majoritatea și-au creat la scurt timp „clone”, prin care își continuă activitatea.
Directorul SIS a recunoscut, la conferința de presă din 3 noiembrie 2023, că „SIS cunoaște despre acțiunile de eludare a blocării prin creare de subpagini. Specialiștii deja lucrează la identificarea soluțiilor pentru a asigura o aplicare eficientă a acestor decizii luate în scopul asigurării securității informaționale a cetățenilor noștri”. Doar că, până în prezent, specialiștii Serviciului așa și nu au identificat soluții pentru blocarea rapidă a acestor surse.
O căutare pe care am realizat-o rapid a scos la iveală că cel puțin cinci site-uri vizate și-au creat „clone” accesibile publicului din Republica Moldova. Vorbim despre KP.md, Cenzura.md, Tv6.md, Publika.md, Enews.md. Din motive lesne de înțeles nu vom preciza link-urile acestor „clone”.
De exemplu, KP.md în continuare publică articole cu amestec între fapte și opinii, lipsa dreptului la replică, conținut ce manipulează, cu încălcări ale altor norme deontologice și utilizând diferite tipuri de tehnici de manipulare. La data de 14 noiembrie, instituția de presă titra: „«Газпром» nu va împrumuta Moldova la nesfârșit: Va forța politica ostilă a guvernului și a președintei Sandu să suferim și să sărăcim?” (în org. „«Газпром» не будет бесконечно одалживать Молдове: Заставит ли нас мёрзнуть и нищать недружественная политика правительства и президента Санду”). Articolul se bazează pe declarațiile unui deputat rus, fără a se oferi dreptul la replică celor vizați în material.
Un alt material cu amestec între fapte și opinii este publicat pe data de 12 noiembrie, cu titlul: „Partidul de guvernământ nu poate câștiga, chiar și folosind toate limbile popoarelor din Moldova: Președinta independentă Maia Sandu călătorește prin țară și face campanie deschisă pentru PAS” (în org. „Правящая партия не может победить, даже используя все языки народов Молдовы: беспартийный президент Майя Санду ездит по стране и открыто агитирует за PAS”), articol care are ca sursă un canal de Telegram.
Un alt exemplu este și site-ul Cenzura.md care s-a transformat în 1984.md. Poate i-o fi dus gândul la renumitul roman distopic a lui George Orwell, care prezintă încercările eroului Winston Smith de a înțelege un sistem totalitar evoluat, în care autoritătile sunt motivate de setea de putere, se impun prin frică și sunt interesate în mod deosebit de controlul tuturor trăirilor afective.
La rubrica „Despre noi”, pe site-ul 1984.md găsim informații despre Cenzura.md. Știrile pun într-o lumină pozitivă bașcana Găgăuziei și echipa lui Ilan Șor. De exemplu, în cea publicată pe data de 15 noiembrie 2023, cu titlul „Dmitri Konstantinov: Prețul de 10 lei pentru gazul furnizat cetățenilor nu convine Chișinăului” (în org. „Дмитрий Константинов: Цена в 10 леев на поставляемый гражданам газ не устраивает Кишинев”), nu este asigurat dreptul la replică celor vizați în declarații.
Și „clona” site-ului Tv6.md este accesibilă publicului, fără nicio problemă, cu aceeași politică editorială ca a sursei primare, blocată la solicitarea SIS. De exemplu, pe data de 15 noiembrie, pe site-ul „clonă” găsim o știre cu titlul „După 10 ani de suferință, visul sătenilor a devenit realitate: Datorită echipei lui Ilan Șor, strada centrală din Cihoreni a fost restaurată”, care pune în lumină favorabilă echipa lui Ilan Șor, refugiat în Israel după ce a fost condamnat definitiv în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis. Despre acest fenomen am atenționat de mai multe ori pe portalul Mediacritica.
Asemenea știri erau publicate practic zilnic pe site-ul Tv6.md, iar această practică este menținută și pe site-ul „clonă”. În subiectele vizate sunt citate doar surse care aduc laude lui Ilan Șor, fără a fi prezentat și contextul, precum faptul că s-a refugiat în Israel, eschivându-se de executarea unei pedepse cu închisoarea, dictată de judecătorii moldoveni, dar și că autoritățile Republicii Moldova au cerut anterior extrădarea acestuia.
CUM ARE LOC BLOCAREA SITE-URILOR DE ȘTIRI
Explicam în una din edițiile #PEINȚELES cum are loc blocarea site-urilor de știri. Instituția care monitorizează și emite ordine prin care se solicită blocarea este Serviciul de Informații și Securitate. Dar de blocarea propriu-zisă nu este responsabil SIS. Într-un răspuns oficial la o solicitare a portalului Mediacritica, Serviciul de Informații și Securitate preciza că „obligația de blocare a paginilor web incluse de către SIS în lista surselor online care promovează știri false în domeniul ce afectează securitatea națională, precum și sursele online care prin mesaje promovate incita la ură, dezordini în masă sau război revine furnizorilor de rețea și/sau servicii de comunicații electronice în limita capacităților tehnice”. Instituția care atenționează furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice despre obligația de a implementa ordinele SIS este Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (exemple aici și aici).
„În condițiile stării de urgență, SIS desfășoară activități pe palierul mediatic doar în scopul identificării și solicitării blocării surselor online care promovează știri false în domeniul ce afectează securitatea națională, precum și surselor online care, prin mesajele promovate, incită la ură, la dezordini în masă sau război. După expirarea termenului stării de urgență, SIS nu va dispune de atribuții legale în domeniul online și, respectiv, va rămâne fără acoperire juridică de securizare a societății de la știrile false. Activitatea se va reduce la cercetare penală doar pe unele fapte ce vor cădea sub incidența Codului Penal”, se mai arăta în răspunsul SIS.
LUPTA CU MORILE DE VÂNT
Conform aceluiași document, „unica soluție pentru site-urile cu denumiri similare (clonă) pe alte domenuri este blocarea sistematică a noilor site-uri web create de către furnizorii de rețea și/sau servicii de comunicații electronice”. În lipsa unor alte pârghii și atribuții în domeniul protecției spațiului informațional, așa cum recunoștea Serviciul, cetățenii au în continuare acces la surse online care, prin mesajele promovate, incită la ură, la dezordini în masă sau război.
Iar la 3 noiembrie 2023, Alexandru Musteața susținea că instituția continuă să monitorizeze „inclusiv spațiul online, pentru a aplica, acolo unde este necesar, blocarea paginilor web care se încadrează în prevederile deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale”.
ÎN CONCLUZIE
Constat cu regret că până în acest moment autoritățile competente ale statului nu au găsit o soluție viabilă pentru a eradica „din fașă” apariția „clonelor” site-urilor blocate pentru că „alterează spațiul informațional”. Aceste copii fidele în continuare reprezintă un pericol pentru securitatea informațională a cetățenilor Republicii Moldova, iar intenția de proteja spațiul informațional național de acest pericol ne amintește despre lupta cu morile de vânt.
Apariția „clonelor” ca ciupercile după ploaie arată o breșă a actualului sistem de monitorizare și blocare a acestora. De aici se impune ca autoritățile să adopte cât mai urgent măsuri de adaptare și inovare în abordarea problemei, pentru a asigura un spațiu informațional sigur pentru cetățeni.
Elena Robu
Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Consolidarea rezilienței societății la dezinformare prin conținut media profesionist și instrumente inovatoare”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR), în perioada august 2023-februarie 2024.
