Pe parcursul anului 2023, Consiliul pentru Egalitate a examinat mai multe cauze care se referă la mesaje instigatoare față de persoanele LGBT+ sau evidențierea originii etnice în context negativ în mass-media și pe rețelele sociale. În majoritatea cazurilor, Consiliul a solicitat eliminarea postărilor de pe rețelele sociale și abținerea de la discursuri care lezează demnitatea persoanelor pe criteriu de orientare sexuală sau etnică. Constatările se regăsesc în raportul privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării în Republica Moldova pentru anul 2023, prezentat Parlamentului la 25 martie.
Cu referire la mesaje instigatoare față de persoanele LGBT+, Consiliul pentru Egalitate a examinat, pe parcursul anului 2023, mai multe cauze ce se referă la exprimările, pe rețelele de socializare, ale unui șef de Direcție din cadrul primăriei Chișinău, anunțul unui lider de partid politic, publicat prin intermediul canalul său de Telegram, sau la exprimările instigatoare la discriminare ale unui ex-prim-ministru. În majoritatea cazurilor, Consiliul a prescris reclamanților să elimine postările de pe rețelele sociale și să se abțină de la discursuri care lezează demnitatea persoanelor pe criteriul de orientare sexuală.
Și evidențierea originii etnice în context negativ a fost una din problemele semnalate în raport. Consiliul face referire la cazul din 24 august 2023. „Postul de internet-televiziune AVA TV discriminează pe criteriile de naţionalitate, religie şi apartenenţă politică rușii, cetățenii Rusiei, precum și o parte a locuitorilor Republicii Moldova, moderatorii distribuie dezinformare şi își permit declarații insultătoare și umilitoare”. Consiliul a considerat că numirea – în cadrul înregistrărilor video publicate în spațiul online – persoanelor din Ungaria „фашисты недолеченные” (din l.rusă, „fasciști netratați”) și numirea persoanelor de origine etnică rusă „народом кацапов и палачом” („popor de kațapi și călăi”) reprezintă evidențierea originii naționale într-un context negativ.
Pe această cauză, „consiliul a recomandat reclamatului să bruieze sintagmele supuse examinării, iar în cazul imposibilității bruierii lor, să elimine programul televizat de pe toate canalele și platformele administrate, inclusiv YouTube și portalul Ava.md. În același timp, Consiliul a recomandat redactorului-şef al portalului Ava.md să adauge în politica redacțională interzicerea instigării la discriminare și susținerii comportamentului discriminatoriu, inclusiv prin obligația moderatorilor de a reacționa și a se distanța de la expresiile instigatoare la discriminare a invitaților precum și obligarea moderatorilor să se abțină de la exprimarea discursurilor instigatoare la discriminare și susținerea comportamentului discriminatoriu al invitaților”, se arată în raport.
Portalul Mediacritica atenționează regulat despre mesaje discriminatorii pe criterii etnice, întâlnite în materialele de presă. Cel mai recent caz se referă la apartenența etnică menționată în știrile despre reținerea a doi bărbați bănuiți de șantaj și escrocherie împotriva unei femei.
Anterior, într-o analiză pentru Mediacritica, Natalia Porubin, membră a Consiliului de Presă, preciza că „în anumite cazuri, menționarea etniei sau a apartenenței la un grup religios nu este relevantă pentru un articol, totuși, unii colegi din presă scot aceste detalii în evidență fără a ține cont că asta contribuie la perpetuarea unor clișee. «Traficanta este o femeie de etnie romă din orașul Soroca”, „Toate femeile sunt prostituate”, „Un rom va face ani grei de puşcărie pentru trafic de persoane» – sunt titluri reale din presa de la noi. De ce sunt ele periculoase și de ce dăunează la modul cel mai serios integrării sociale a unor grupuri? Deoarece generalizează și induc ideea că doar anumite etnii sunt implicate în comiterea unor infracțiuni, de exemplu”.
Codul deontologic prevede că „jurnalistul menționează apartenența etnică, opiniile politice, convingerile religioase, orientarea sexuală și alt gen de informații sensibile ale unei persoane doar când acest lucru este relevant din punct de vedere editorial”. De asemenea, Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă: „Vom evita evidenţierea etniei sau a bolii de care suferă o persoană suspectată, un învinuit, inculpat, condamnat, criminal sau a altei persoane într-un context negativ. Nu vom admite formarea unui stereotip negativ stabil faţă de o întreagă etnie”.
