Inteligența artificială și impactul asupra modului în care ne informăm

Ai auzit de inteligența artificială? Ți-au apărut imediat în minte imagini cu roboți ce vor conduce lumea sau secvențe din filme în care case inteligente vorbesc cu oamenii, le șterg papucii, prepară mâncarea sau le calcă hainele? 

S-ar putea să fii printre mulți cei care cred anume astfel. Puțini cunosc însă că inteligența artificială e deja cu noi de ceva vreme, fie asta atunci când facem scroll prin feedul din Facebook sau Instagram ori când utilizăm o aplicație mobilă care ne ajută să găsim drumul cel mai scurt spre o anumită destinație, când achităm, completăm sau rezolvăm sumedenii de alte probleme cu ajutorul dispozitivelor mobile și a unei conexiuni la Internet. 

Cum se întâmplă de fapt asta? Ce rol are Inteligența artificială în alegerile pe care le facem zi de zi și inclusiv în felul în care ne informăm? Ca să clarificăm nedumeririle și să-i înțelegem impactul asupra vieților noastre, discutăm astăzi la Podcast cuMINTE cu Vitalie Eșanu, antreprenor IT, co-fondatorul Privesc.eu și creatorul mai multor aplicații mobile. 

Pentru început, aș vrea să explicăm, într-un limbaj simplu, ce este inteligența artificială și cum funcționează ea.  

Vitalie Eșanu: Inteligența artificială, matematic, este doar o fire de matrice. Tot acest sistem matematic, mâncând oarecum date care sunt generate de oameni, încearcă să scoată niște legități pe care le aplicăm ulterior asupra altor acțiuni asupra oamenilor. El încearcă din toată informația pe care noi o dăm să scoată niște legități.

Știu că inteligența artificială este utilizată pe scară largă pentru a le oferi internauților recomandări personalizate, pe baza căutărilor sau achizițiilor lor anterioare, de exemplu. Cum este, de fapt, posibil ca un motor de căutare sau o rețea socială să se comporte așa de parcă ar cunoaște ce preferințe am?

Vitalie Eșanu: Normal că el nu are de unde să știe exact ce preferințe ai, dar el este învățat pe alți oameni care au același comportament ca și al tău sau istoric, dacă tu îi dai niște date. Toate sistemele astea, Youtube, Facebook și altele, ele analizează ce acțiuni ai făcut în trecut și apoi le compară cu cele ale altor oameni, care au făcut tot cam aceleași acțiuni și ce le-a plăcut lor în continuare și același lucru ți-l recomandă și ție. Cam asta este ideea sistemelor de recomandare. Și ele nu neapărat întotdeauna folosesc inteligența artificială.

Cum funcționează de fapt? Există un motor sau instrument care adună toate aceste informații și, în funcție de aceste informații, ne oferă o informație ulterioară?

Vitalie Eșanu: Da, procesul de antrenare a creierului artificial este destul de simplu și se petrece foarte greu, pentru că el trebuie să facă foarte multe iterații. De exemplu, orice tip de informație se ia și se împarte în trei părți: 70% se lasă pentru antrenarea creierului, 15% – pentru validare și 15% – pentru testare. Creierul acesta se consideră bun atunci când, antrenându-l pe aceste date de antrenare, până la urmă el prezice exact datele de testare.

Atunci când noi publicăm un comentariu sau când apreciem o postare, distribuim o anumită informație, acest lucru tot contează în istoricul nostru virtual? 

Vitalie Eșanu: Exact, fiecare companie – depinde de capacitățile de procesare pe care le are – poate să analizeze like-urile, dar cu cât mai multă informație îi dai creierului artificial, cu atât el mai bine poate prezice comportamentul tău în viitor.

Deci atunci când noi nu vrem asta să se întâmple, trebuie să fim mai puțin activi social sau în anumite aplicații și, evident, și istoricul nostru virtual va fi mai sărac.

Vitalie Eșanu: Eu nu văd de ce tu nu ai vrea asta să se întâmple, pentru că creierul acesta îți prezice o informație care pe tine te interesează. Tu nu vei mai accesa Youtube, Instagram sau Facebook dacă el nu o să-ți arate cântecele moldovenești, de exemplu, pe care tu obișnuiești le asculți, dar îți va arăta cântece coreene. Tu nu vei mai intra. Dacă tu nu-i dai informație despre tine, el nu poate prezice. Uneori poți să intri în online sub anonimat, ca să vezi tipuri de informații pe care el nu ți le-ar recomanda în mod obișnuit, dar de obicei oamenii asta nu fac.

Cât de sigur este atunci când știm că există undeva un creier artificial care ne urmărește acțiunile pe Internet?

Vitalie Eșanu: Nu există un creier pe Internet care să te urmărească peste tot, fiecare companie are sute de creierașe care prezic informația și ele nu sunt interesate să le ofere cuiva. Mai mult decât atât, oamenii au comportamente diferite pe diferite rețele sociale și ele nu pot fi asemănătoare. Instagramul nu poate să ofere celor de la Youtube anumite informații și așa mai departe, dar sunt unele site-uri care vând sau dau gratuit creiere învățate de-a gata. Tu m-ai întrebat mai mult despre creierele specializate pe recomandări și asta e o parte mică din tot ce înseamnă inteligența artificială.

În ce alte domenii care ne afectează zi de zi se folosește Inteligența artificială? 

Vitalie Eșanu: Clasificări sunt foarte multe. Dacă luăm rețelele sociale, ele sunt mai mult pe cale algoritmice. Sau cele de traducere automată – software-urile de traducere, scrisă sau orală, utilizează inteligența artificială pentru a executa traduceri, dar și pentru a le îmbunătăți. Același este și cazul altor funcții, cum ar fi subtitrarea automată.

Aș vrea să insist un pic pe relația inteligență artificială versus informare. Citeam undeva că, acum câțiva ani, agenția de știri Associated Press a început să folosească un software care să scrie știri scurte. Asta a sporit considerabil numărul știrilor livrate de agenție și a oferit jurnaliștilor reali posibilitatea să se concentreze pe articole lungi și complexe. Dacă nu greșesc, acesta nu este unicul exemplu. Este oare acesta viitorul jurnalismului? Ne-am putea pomeni ca niște roboți/software-uri să ne furnizeze informațiile zilnice?

Vitalie Eșanu: La lecțiile predate la Școala de Studii Avansate în Jurnalism am povestit timp de trei ore jurnaliștilor despre astfel de exemple – generarea textelor, copywriting, Google Ads. Eu personal am folosit inteligența artificială pentru site-ul voteme.app – noi am dat textul și inteligența artificială l-a rescris ca el să arate mai bine. Traficul a sporit de câteva ori, pentru că el are empatia mai bună decât mine, care nu-s vorbitor nativ de limbă engleză. Deci eu îi ofer un text, iar el îl rescrie astfel că îl înțeleg mai mulți oameni, pentru că el a fost învățat despre ce înțeleg oamenii, ce le place lor.

Deci să înțelegem că acest lucru este real?

Vitalie Eșanu: Este real, da. În ziua de azi se folosesc foarte multe astfel de exemple. Unul din creierii cei mai mari, creați până acum, se numește DPT3, care e construit pe toată informația găsită pe Internet și face lucruri uimitoare. El poate să „traducă” un document legal sau un contract într-un limbaj simplu și accesibil, așa ca tu să-l înțelegi, cu cuvinte foarte simple. Poți de exemplu să-i spui „Fă-mi un site care să arate ca Google” și el automat va scrie html-ul care îți generează un site asemănător Google sau poate să facă o aplicație de mobil cu o anumită interfață, exact cea de care ai tu nevoie. El s-a învățat să facă înmulțirea și adunarea citind. Nimeni nu i-a spus lui cât face 120 scris cu litere plus 370 scris cu litere. El știe însă și îți va scrie rezultatul.

Ar trebui să ne pună în gardă pe noi, jurnaliștii, că în următorii ani vom putea fi înlocuiți de roboți?

Vitalie Eșanu: Nu este vorba de un robot, roboții de obicei înseamnă ceva care are aparențe fizice și creier artificial. În prezent, creierele astea artificiale rezolvă orice task pentru care omul pierde câteva secunde. Dacă omul pierde câteva secunde, taskul de obicei poate fi automatizat cu ajutorul inteligenței artificiale. Sunt foarte multe taskuri pe care oamenii le fac ca și în timpul Evului mediu, la prășit. Tu te duci și faci aceeași acțiune până la nesfârșit, exact așa sunt acum taskuri – normal că noi nu am inventat tractoarele, plugurile și așa mai departe ca să nu mai facem lucrurile astea. Acuma sunt foarte multe profesii care fac asta zi de zi, de exemplu juriștii sau medicii. Medicii, de exemplu, au o imagine, un RMN în baza căruia trebuie să decidă dacă pacientul are cancer sau nu –  creierul artificial face mult mai bine asta decât orice medic.

Cum este sau poate fi folosită inteligența artificială în lupta cu dezinformarea, fake news-ul, mai nou, infodemia? De exemplu, știu că anumite aplicații pot detecta falsurile prin extragerea informațiilor false postate pe platformele sociale, căutând cuvinte senzaționale sau alarmante. Este acesta un început pentru o lume fără manipulare informațională, în care se respectă etica și deontologia?

Vitalie Eșanu: Eu cred că aveți o viziune asupra lumii jurnalistice în care credeți că toate problemele se vor rezolva odată cu combaterea fake-news. Nu există un adevăr pur în care jurnalistul are 100% dreptate, de asta problema e undeva la mijloc. Mai mult ca atât, prima versiune sau a doua versiune a DPT3 așa de bine scria știri false încât specialiștii nu au vrut să o lanseze în lume. A existat o dezbatere foarte mare pe Internet, pentru că unii considerau în felul următor: noi acum face fotografii fake și dacă noi nu avea să lansăm Photoshop, lumea nu era să învețe să detecteze ușor fake-urile cu Photoshop-ul. Exact așa, dacă noi nu o să lansăm DPT2 sau DPT3, ca el să genereze fake-news, noi nu o să învățăm să le detectăm și, respectiv, cine are acces la DPT2 sau 3 fără ca alții să știe, ar putea genera foarte mult fake-news.

În momentul în care aceste creierașe, analizând mulți algoritmi, analizând ce gândesc oamenii, ce decizii iau și, în funcție de situație, ajung la concluzia că această informație este falsă sau că fotografia este trucată, în spate este nevoie de cineva ca să coordoneze aceste procese sau el singur se descurcă să facă aceste procese de unul singur?

Vitalie Eșanu: În general, acum oamenii nu înțeleg ce se petrece în creierașele astea. Ele după ce au fost învățate, oamenii nu au idee cum ele iau anumite decizii. Și începe acum să se dezvolte un film în zona asta în care se încearcă să se facă un fel de debugs, să desfaci creierul, să vezi ce anume a făcut el ca să acționeze așa, pentru că de exemplu când te duci la judecată, inviți un expert care să îți spună de exemplu dacă semnătura asta sau imaginea este falsă sau nu, el începe să-ți explice. Dacă îi spui inteligenței artificiale, el îți va spune dacă e fals sau nu și gata, el nu îți mai dă altă informație.

Asta trebuie să ne pună în gardă?

Vitalie Eșanu: O să vedem ce urmează, dar acesta este nivelul de dezvoltare a omenirii în prezent, o dezvoltare cu pași exponențiali, în care trebuie să reușești să ții ritmul. E o bătălie între China și SUA acum, un fel de luptă nucleară cum a fost în anii ‘50 între Uniunea Sovietică și SUA – ei au înțeles că cine va câștiga la capitolul inteligenței artificiale, practic va câștiga toată lumea.

Apropo, este un mit sau un adevăr că atunci când vorbim despre sushi sau vacanță în Maldive în apropierea unui dispozitiv mobil, ulterior vom primi pe Internet recomandări despre mâncare și vacanțe?

Vitalie Eșanu: Este un mit, pentru că oamenii observă doar ceea ce coincide cu ceea la ce se gândesc și au sentimentul că au făcut sau spus ceva și același lucru le-a fost generat în feedul de pe Facebook. Asta este o pură întâmplare. De obicei, mai există o altă explicație, de exemplu când cineva îți recomandă prieteni cu care voi ați fost în același bar, cel mai degrabă tu sau el ați făcut talking pe Facebook, adică ei te-au căutat, au căutat să vadă cine ești și, în baza acestui semnal, Facebook ți-i recomandă – dacă el te-a căutat, înseamnă că el te cunoaște.  

În loc de concluzie, Vitalie, te-aș întreba: este omenirea pe post de beneficiară de pe urma implementării Inteligenței artificiale sau suntem mai degrabă victime? 

Vitalie Eșanu: Lumea crede că există undeva cineva care este foarte rău intenționat și o să ne manipuleze, și o să conducă lumea, dar nu există așa ceva și nu va exista degrabă. Inteligența artificială ne ajută să îndeplinim taskuri zi de zi, așa cum mașina ne duce la muncă și face doar un simplu task, exact așa și inteligența artificială rezolvă un task. Altfel ne întoarcem în epoca TV-ului, când cineva centralizat decide ce privește toată națiunea. Eu cred că e mult mai rău ce am avut noi până acum, când cineva stătea la centrală și spunea ce film și ce noutăți să privim, decât acum când fiecare are propriile opțiuni și așa suntem mult mai diverși.

Bine, dar pot apărea idei că în spatele inteligenței artificiale poate sta un politician sau o persoană influentă care ar vrea cumva să schimbe anumite lucruri?

Vitalie Eșanu: Nu cred că asta este posibil, pentru că este foarte greu să faci astfel de chestii. Eu n-aș vedea cum un politician să stea în spatele inteligenței artificiale ca să facă… ce? Până la urmă, stă un business care are un interes economic – ție atât de mult trebuie să-ți placă de Youtube ca tu să te întorci, el nu are niciun interes să te manipuleze așa ca tu să votezi un politician sau altul.

După cum vedeți, dragi prieteni, inteligența artificială e parte inevitabilă a viitorului nostru. Dacă este implementată în mod responsabil, ea poate avea un impact pozitiv asupra societății. 

Filtrează cuMINTEa trează! Urmărește-ne pe Google Podcasts, Apple Podcasts și SoundCloud.  

——————————————

Podcastul cuMINTE este realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent cu sprijinul Ambasadei Finlandei la București, în cadrul proiectului „Instrumente inovatoare de educație media pentru cetățeni bine informați”.