Pandemia de Coronavirus a arătat o altă realitate a competențelor digitate, iar diferențele de utilizare a Internetului preved și inegalitățile în ceea ce privește accesul la dispozitive și conexiunea la Internet, susține cercetătoarea Sara Ayllón de la Departamentul de Economie al Universității din Girona (UdG), Spania, într-un material pe TheMedia@LSEblog.
Potrivit ei, nu toți copiii din Europa sunt în măsură să profite în mod egal de oportunitățile online, iar acest fapt ridică îngrijorări cu privire la consecințele deprivării digitale asupra educației copiilor, a conexiunii sociale și a activităților de petrecere a timpului liber. „Considerăm copiii și tinerii „deprivați digital”, dacă locuiesc într-o gospodărie care nu își permite să aibă un computer și/sau conexiune la Internet”, precizează autoarea.
Studiul constată că 5,4% dintre copiii de vârstă școlară din Europa sunt defavorizați din punct de vedere digital, cu diferențe substanțiale între țări. Procentele copiilor defavorizați din punct de vedere digital sunt comparativ scăzute în Marea Britanie, Europa de Nord și Centrală și Țările Baltice, dar mult mai mari în țările mediteraneene și, în special, în Europa de Est.
Cercetătoarea constată că lipsa interesului și a încrederii în utilizarea noilor tehnologii creează inegalități.
„Accesul la un dispozitiv și o conexiune la Internet este o condiție prealabilă pentru participarea copiilor în lumea digitală, dar diferențele nu se opresc aici. Interesul copiilor pentru tehnologiile digitale și încrederea în abilitățile lor digitale sunt, de asemenea, de mare importanță, mai ales că utilizarea dispozitivelor digitale reprezintă o parte importantă a învățării”, susține Sara Ayllón, care oferă și câteva modalități, cu ajutorul cărora aceste valori pot fi măsurate.
Astfel, Interesul elevilor poate fi evaluat prin răspunsuri la următoarele șase afirmații: 1) “Uit de timp atunci când folosesc dispozitive digitale”, 2) “Internetul este o resursă excelentă pentru a obține informațiile care mă interesează (de exemplu, știri, sport, dicționar)”, 3) “Este foarte util să ai rețele sociale pe Internet”, 4) “Sunt foarte încântat să descopăr noi dispozitive sau aplicații digitale”, 5) “Mă simt foarte rău dacă nu este posibilă o conexiune la Internet” și 6) “Îmi place să folosesc dispozitive digitale”. Răspunsurile au fost date pe o scală Likert în 4 puncte, clasificate de la 1 la 4, și au fost însumate într-un scor general pentru interesul față de tehnologiile digitale. Un scor de 12 sau mai mic este considerat “dezangajare digitală”.
Încrederea copiilor în tehnologiile digitale poate fi măsurată în mod similar prin utilizarea răspunsurilor la următoarele afirmații: 1) “Mă simt confortabil să folosesc dispozitive digitale cu care sunt mai puțin familiarizat”, 2) “Dacă prietenii și rudele mele doresc să cumpere noi dispozitive sau aplicații digitale, le pot da sfaturi”, 3) “Mă simt confortabil să folosesc dispozitivele digitale acasă”, 4) “Când mă confrunt cu probleme legate de dispozitivele digitale, cred că le pot rezolva” și 5) “Dacă prietenii și rudele mele au o problemă cu dispozitivele digitale, îi pot ajuta”. Potrivit studiului, se consideră că un copil este “lipsit de încredere digitală” dacă obține un scor de 10 puncte sau mai puțin.
Autoarea constată că în Europa de Est dezangajarea digitală este relativ ridicată, 17,3 % dintre copiii din Bulgaria și 15,2 % dintre cei din Albania fiind dezangajați din punct de vedere digital. În plus, 8% dintre copiii europeni nu au încredere în mediul digital, p. proporția acestora fiind ridicată în cea mai mare parte a Europei de Est și relativ scăzută în Europa Centrală și de Nord, cu excepția Finlandei (11,1%), a Austriei (12,2%) și a Islandei (12,7%).
Mai multe concluzii pot fi găsite aici.
