În Republica Moldova, puterea politică este separată de biserică, ceea ce înseamnă că reprezentanții clerului nu au voie să se implice în viaţa politică a statului. Cu toate acestea, în pragul scrutinului electoral pentru alegerile prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, mai multe fețe bisericești au fost implicate în acțiuni de sprijinire și promovare a unor candidați electorali, precum și de răspândire a știrilor false și a narațiunilor care să discrediteze Uniunea Europeană și referendumul. Implicarea reprezentanților cultului în agitație politică în perioada lunilor august-octombrie 2024 a fost reflectată diferit de instituțiile de presă din Republica Moldova.
Mai multe surse media (precum Deschide.md, TVR Moldova, Ziarul de Gardă, TV8, Newsmaker.md, Nordnews.md, Radio Europa Liberă ș.a.) au publicat investigații jurnalistice și materiale documentate cu fotografii și imagini video din prima sursă despre organizarea „pelerinajelor gratuite” pentru sute de preoți și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova (parte a Bisericii Ortodoxe Ruse) cu presupusul scop de a fi instruiți „să facă propagandă împotriva Maiei Sandu și a referendumului constituțional”. În schimb, li s-ar fi promis să primească la întoarcere „cadouri și carduri MIR, pe care ar urma să le fie transferați bani pentru întreținerea bisericilor”.
Pe de altă parte, subiectul plecării preoților la Moscova și scopul acestei deplasări fie a fost omis de presa cu o politică editorială prorusă, fie a fost prezentat unilateral. În schimb, unele dintre aceste surse au preluat cu mare entuziasm speculațiile ce au apărut în urma declarației unui deputat – că în Moldova ar urma să fie interzisă Biserica Ortodoxă subordonată Moscovei – deși autoritățile au dezmințit în mod repetat acest fapt.
INVESTIGAȚII CU DOVEZI ȘI SURSE
Portalul Deschide.md a publicat pe 19 august 2024 o investigație în care relata despre faptul că în august-septembrie 2024 ar fi fost programate mai multe deplasări ale preoților Mitropoliei Moldovei în Rusia și că acestea ar fi finanțate de oligarhul fugar Ilan Șor cu susținerea Patriarhiei de la Moscova. În total, în „pelerinaje” la Moscova ar fi urmat să participe peste 120 de fețe bisericești, cifră care, ulterior, potrivit diverselor materiale publicate pe parcursul a două luni, a crescut la 300, 500 și chiar 900 de clerici și enoriași ai Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Investigația a fost preluată rapid de mai multe surse media naționale și locale, unele dintre care au continuat să documenteze subiectul. Bunăoară, Ziarul de Gardă a prezentat primele reacții ale fețelor bisericești și a publicat imagini în care i-au surprins pe preoții de la Mitropolia Moldovei în ziua plecării la Aeroportul Internațional Chișinău. Deși cei vizați nu au dorit să comunice nimic despre mult-discutatele pelerinaje, Ioan Moşneguţu, vicar al Mitropoliei Chișinăului şi al Întregii Moldove, a confirmat pentru ZdG „că mai mulți preoți din Republica Moldova efectuează pelerinaje în Federația Rusă, însă spune că acestea nu sunt organizate de către Mitropolia Moldovei și că nu știe cine este organizatorul și finanțatorul”.Nici reprezentanții Blocului „Victorie”, condus de Ilan Șor, vizați în materialul jurnalistic, nu au răspuns apelurilor jurnaliștilor, pentru a explica dacă finanțează sau nu Ilan Șor plecările preoților la Moscova.
Informații însoțite de video care îi arată pe preoți în ziua plecării, în sala Aeroportului Chișinău, au fost transmise și de postul TVR Moldova, care citează trei surse, printre care reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei și un analist politic pentru a clarifica dacă cele menționate în investigația Deschide.md sunt informații adevărate.
La 5 septembrie 2024, redacția NordNews a intrat în posesia unor fotografii care îi arată pe unii dintre preoții aflați în pelerinajele sfinte îmbrăcați în civil, într-un spațiu relaxant, cu halbe de bere. Portalul a publicat articolul „Locurile sfințite” din Moscova, unde merg, în pelerinaj, preoții moldoveni, în care menționează că „deși au plecat pentru activități exclusiv religioase în locurile sfinte, așa cum se precizează în comunicatul Mitropoliei, publicat pe site-ul instituției, preoții de la Episcopia de Ungheni și Nisporeni au încurcat locurile sfinte cu berăriile Moscovei”.
La 25 septembrie, reporterii portalului au scos la iveală și un alt caz, în care Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, s-a angajat deschis să facă campanie electorală pentru candidata la funcția de președinte Victoria Furtună, iar preotul Pavel Petrov de la Biserica „Sfântului Mucenic Mina” din Bălți, a făcut propagandă anti-UE în predica din 21 septembrie, pe site-ul portalului fiind publicate înregistrări ce confirmă implicarea clericilor în campania electorală.
ABORDARE UNILATERALĂ, SPECULAȚII ȘI DEZINFORMARE
În timp ce pelerinajele preoților de la Mitropolia Moldovei au fost abordate de un număr mare de instituții media, surse cu o politică editorială prorusă au preferat să le treacă cu vederea (Gagauzmedia.md), să le reflecte fără vreun efort jurnalistic, dar prin prisma comunicatelor de presă emise de Patriarhia Rusă (Kp.media) ori să prezinte faptele selectiv și speculativ (Evedomosti.md).
Site-ul Kp.media (Комсомольская правда) s-a ținut departe de subiect, dar a publicat pe 2 octombrie un comunicat de presă emis de Patriarhia.ru, prin care informează despre faptul că Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove Vladimir a participat la un pelerinaj la locurile sfinte ale Rusiei. Sursa nu face nicio referință la subiectul pelerinajelor controversate, abordat de mai multe redacții timp de două luni.
Nici Evedomosti.md (Молдавские ведомости) nu a manifestat interes să afle dacă informațiile despre presupusele pelerinaje ale clericilor moldoveni cu scop electoral corespund adevărului. Majoritatea materialelor publicate au citat o declarație a deputatului Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Șoimaru, care, într-o emisiune televizată, a menționat precum că „va veni un moment în care Republica Moldova, la fel ca Ucraina, se va dezice de Mitropolia Moldovei, care de fapt ar fi a Rusiei”.
Chiar dacă ulterior PAS a anunțat că aceasta este opinia personală a deputatului și nu reflectă poziția partidului, iar președinta Maia Sandu a infirmat-o, menționând că nu există nicio amenințare nici pentru Mitropolia Moldovei, nici pentru Mitropolia Basarabiei, afirmația deputatului a fost citată în șase materiale de presă din cele nouă realizate la acest subiect. În aceste texte sunt abordați experți și politicieni care speculează pe marginea acestui fals (Ex.: „Dodon: Interzicerea Bisericii Ortodoxe din Moldova după exemplul BOU va diviza țara” / Додон: Запрет православной церкви Молдовы по примеру УПЦ расколет страну, „Există planuri de lichidare a Mitropoliei Moldovei?” / Так есть ли планы по ликвидации Молдавской митрополии?).
Având la bază declarația deputatului Șoimaru, redacția a recurs la amestec dintre fapte și opinii, generalizări și interpretarea faptelor. Astfel, anunțând că „serviciul de presă al partidului Maiei Sandu (PAS, nota red.) a infirmat/negat informația despre planurile de lichidare a Mitropoliei Moldovei”, în același alineat sursa media scrie că „la moment, țara e în ajunul alegerilor și o astfel de decizie nu ar provoca decât pierderea de voturi a actualei președinte a Republicii Moldova. Dar asta nu înseamnă că nu există astfel de planuri și că, în caz de victorie, echipa Maiei Sandu nu va începe să implementeze acest plan”.
Un alt exemplu de interpretare a faptelor se regăsește și în materialul „Mitropolitul Vladimir este revoltat de persecuția preoților” (în rusă: Митрополит Владимир возмущен преследованием священников), unde, legat de aceeași declarație a deputatului Șoimaru, redacția scrie că „președinta a negat declarația lui Soimaru, dar pe ea nimeni nu o crede”.
Interpretări, etichetări, amestec dintre fapte și opinii găsim și într-un alt material de autor – „Va trece Biserica Ortodoxă din Moldova prin scenariul ucrainean?” (Ждет ли Православную Церковь Молдовы украинский сценарий?). Drept reacție la declarația deputatului Șoimaru, în material sunt prezentate comentariile politicienilor Vladimir Voronin și Igor Dodon, care menționează că o astfel de acțiune „va provoca o rundă periculoasă de confruntare în societate, care este deja divizată de autorități”; precum și opinii personale ale autorului materialului, care induc panică, frică, ură. Totodată, sunt expuse acuzații despre existența unei campanii antibisericești masive, cu dovezi compromițătoare și învinuiri la adresa preoților Bisericii Ortodoxe din Moldova. „Nu trebuie să uităm că în țările controlate de Occident, orice acțiune a autorităților față de Biserică, fie că este vorba de Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania sau Moldova, este într-un fel sau altul înscrisă într-o strategie comună coordonată de la Washington de a «scinda» Biserica Ortodoxă Rusă, în a cărei responsabilitate canonică continuă să fie credința ortodoxă”, se insinuează între altele în text.
În context, redacția a mai publicat în această perioadă un material despre Parlamentul Estoniei, care a atribuit Bisericii Ortodoxe statutul de „susținător al agresiunii militare”, precum și comunicatul Patriarhiei Ruse despre pelerinajul Mitropolitului Vladimir în locurile sfinte ale Rusiei.
EXPERTĂ MEDIA: ȘTIRILE SCRISE PROFESIONIST AU UN LIMBAJ NEUTRU ȘI PREZINTĂ POZIȚIA TUTUROR PĂRȚILOR RELEVANTE
Referindu-se la modalitatea în care diverse instituții de presă au ales să prezinte opiniei publice subiectul pelerinajelor la Moscova, Viorica Zaharia, expertă media, atrage atenția că, asemeni altor cazuri, când un subiect nu este favorabil unei părți, acesta este prezentat cât mai voalat. De aici înțelegem de ce „scopul unor instituții mass-media a fost nu să informeze publicul, ci să fie repusă în circulație o narațiune de dezinformare cu toate derivatele ei – actuala guvernare nu are nimic sfânt, promovează alte valori decât cele ale credinței, are apucături dictatoriale etc.”
„Omisiunea – atât a știrilor relevante de pe agenda media, cât și omisiunea unor detalii relevante dintr-un articol sau știre (ceea ce îi schimbă sensul) – este una dintre cele mai des folosite tehnici de manipulare informațională. E vorba despre o selectivitate a faptelor în funcție de anumite scopuri. Asta nu are, bineînțeles, nimic în comun cu practicile jurnalismului profesionist și nici cu misiunea presei de a servi interesului public. Din păcate, dacă un portal publică doar comunicatul Mitropoliei în care se spune că preoții au fost într-un pelerinaj «nevinovat» la Moscova, un consumator care nu mai citește și altceva nu are de unde să-și dea seama că subiectul are și alte fețe”, a reiterat Viorica Zaharia.
Recomandarea expertei către jurnaliști ar fi să se informeze, pe cât este posibil, nu doar dintr-o singură sursă. De asemenea, „să evite relatările nuanțate cu expresii apreciative și agresive. Știrile care cu adevărat informează au un limbaj neutru și prezintă poziția tuturor părților relevante, așa cum prevede Codul deontologic”, atenționează Viorica Zaharia.
O monitorizare a Centrului pentru Jurnalism Independent a două portaluri de știri (Unimedia.info și Stiri.md) care au publicat articole la tematica pelerinajelor preoților de la Mitropolia Moldovei în perioada lunilor august-octombrie, a scos în evidență faptul că publicul a reacționat destul de negativ la faptele descrise de jurnaliști în materialele de presă. Potrivit Zinaidei Savenco, responsabilă de monitorizare, Unimedia.info a publicat patru articole în perioada de referință. Acestea au adunat 105 mesaje din partea cititorilor în secțiunea destinată comentariilor. Cele mai multe au inclus conținut ofensator, vocabular indecent, etichete și stereotipuri la adresa reprezentanților bisericii. Autorii mesajelor îi blamează pe preoții care ar fi acceptat să slujească Moscovei, cerând „să li se retragă cetățenia Republicii Moldova”. Din cele observate, redacția încearcă să modereze comentariile, unele fiind șterse de pe site din considerentul că încalcă regulile interne ale portalului: „Această postare încalcă politica noastră”.
În context, în urma unei sesizări expediate de CJI redacției, portalul Unimedia.info a publicat o prevedere prin care a informat că, „potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile care incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate. Vă îndemnăm la discuții decente!”.
Agregatorul Stiri.md a publicat șapte articole la tematică vizată, în aceeași perioadă, cu un total de 161 de comentarii. Chiar dacă în preambulul rubricii de comentarii redacția menționează că „editorii nu sunt responsabili pentru opiniile cititorilor. Vorbește liber, dar fii politicos și respectă regulile”, mesajele internauților abundă în jargoane, limbaj licențios, discurs de ură, ceea ce înseamnă că redacția nu se preocupă și de moderarea lor.
Moderarea conținutului este crucială pentru ca echipele redacționale să se asigure că platformele media nu sunt utilizate drept mijloace de răspândire a retoricii ce discriminează. Acest lucru este remarcat și de consumatorii media, care, într-un comentariu pe Stiri.md, s-au adresat echipei redacționale cu solicitarea „să elimine mesajele care încalcă regulamentul, conțin insulte și injurii”. „De ce acele persoane nu sunt amendate, căci majoritatea mesajelor lor conțin insulte, încălcări ale regulamentului?”, se mai spune în postarea cititorului.
Reprezentanții presei trebuie să respecte aceste principii și să monitorizeze în mod activ comentariile și reacțiile publicului pentru a preveni răspândirea oricărei forme de discriminare pe platformele lor. Potrivit Codul deontologic al jurnalistului, „instituțiile mass-media, în administrarea paginilor web, precum și a celor de pe rețelele de socializare, nu-și permit și nu acceptă nici din partea publicului, în reacții (comentarii), derogări de la normele legale și cele deontologice.”
Victoria Tataru
Materialul este realizat în cadrul proiectului „Scoateți trolii afară!” (în engleză: „Get the Trolls Out!”), faza a V-a a unui program de încurajare a tinerilor să lupte împotriva discriminării și intoleranței religioase în Europa. În cadrul acestui proiect, CJI are sarcina de a monitoriza mai multe instituții media privind modul în care reflectă subiectele cu tentă religioasă.
