În peisajul informațional al Republicii Moldova, dezinformarea pro-Kremlin nu mai circulă doar prin portaluri obscure sau canale media declarativ afiliate Federației Ruse. O parte tot mai sofisticată a operațiunilor de influență se desfășoară prin rețele de conturi false și prin așa-numiți „experți internaționali”, care joacă rolul de validatori ai unor mesaje politice și geopolitice preluate ulterior de presa locală. Cel puțin asta scoate în evidență analiza făcută publică recent de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracararea Dezinformării (CCSCD).
Potrivit instituției, strategia de bază a acestor campanii constă în crearea unui „context internațional” aparent independent. În realitate, el este fabricat pentru a conferi credibilitate unor narațiuni false. Procesul funcționează ca un lanț coordonat: mii de conturi inautentice publică simultan aceeași informație, pentru ca ulterior aceasta să fie preluată de canale media locale, tradusă și prezentată ca fiind confirmată de „experți străini”. Astfel, dezinformarea trece printr-un proces de „spălare informațională” (information laundering), care îi conferă un strat artificial de legitimitate.
EVRAZIA – UN NOD AL INFLUENȚEI PRO-RUSE
O parte importantă a acestor acțiuni a fost atribuită organizației rusești „Evrazia”, investigată de Ziarul de Gardă și BBC News pentru rolul său în campanii de manipulare a opiniei publice din Republica Moldova.
În mai 2025, „Evrazia” a lansat programul „Hackathonul Tehnologiilor Electorale”, prezentat ca o inițiativă de inovare civică, dar care, potrivit surselor jurnalistice, a servit drept platformă pentru instruirea tinerilor în tehnici de manipulare, agitație politică și mobilizare artificială. Participanții au primit materiale cu narațiuni anti-PAS și anti-Sandu, menite să fie distribuite pe rețele sociale pentru a amplifica nemulțumirile față de guvernarea proeuropeană, se arată în raport.
Un alt proiect menționat în analiza Stratcom este „Info-Lider”, care a continuat aceeași linie propagandistică, promovând conținut video care dezinformează pe Facebook și TikTok. Participanții ar fi fost remunerați prin intermediul băncii rusești PSB, iar între cei implicați s-au numărat persoane afiliate partidelor pro-ruse, inclusiv formațiunii „Moldova Mare”.
MANIPULARE PRIN SONDAJE ȘI PSEUDOJURNALISM
Analiza constată că printre actorii implicați s-a remarcat Alina Juc, coordonatoare a rețelelor de agitatori din Republica Moldova. Ea a organizat sondaje manipulatoare sub egida ONG-ului „Pentru Alegeri Cinstite”, destinate să ofere o bază falsă pentru contestarea eventualelor rezultate electorale nefavorabile partidelor sprijinite de „Evrazia”. Rezultatele acestor sondaje au fost promovate ulterior pe canale de Telegram afiliate publicației Komsomolskaia Pravda v Moldove.
De asemenea, Juc ar fi facilitat recrutarea și instruirea a zeci de cetățeni pentru a produce și distribui conținut fabricat – inclusiv imagini și clipuri generate cu inteligență artificială – ce conțineau narațiuni anti-PAS, anti-UE și mesaje conspiraționiste.
CAZUL LEROIZ – FALSUL DECRET PREZIDENȚIAL
Un alt exemplu de operațiune de „spălare informațională” este cazul lui Lucas Leroiz, un pretins jurnalist brazilian, asociat mișcării extremiste Nova Resistência, conectată la ideologul rus Aleksandr Dughin. În iulie 2025, Leroiz a publicat pe un site prezentat ca sursă geopolitică un decret fals atribuit Președinției Republicii Moldova, care sugera că autoritățile ar autoriza folosirea forței împotriva cetățenilor.
Scopul materialului nu era informarea publicului internațional, ci transferul artificial al unei informații false în spațiul mediatic local, unde aceasta a fost prezentată ca fiind „confirmată din exterior”. În doar câteva zile, conținutul a fost preluat de zeci de conturi pe platforma X (Twitter), însumând peste 4,4 milioane de urmăritori și aproape 650.000 de interacțiuni.
„Operațiunea a urmat tiparul clasic de spălare informațională (information laundering): o narațiune falsă a fost lansată pe un site prezentat drept sursă internațională de analiză geopolitică, dar controlat indirect de ecosistemul pro Kremlin și, ulterior, amplificată pe platforme sociale prin conturi coordonate. Prin folosirea de pseudojurnaliști și de materiale fabricate (imagini trucate, decret fals) s-a încercat crearea unei dovezi vizuale greu de contestat și erodarea credibilității instituției prezidențiale”, precizează Centrul în analiza sa.
CAMPANII COORDONATE PRIN CONTURI INAUTENTICE PE REȚELE SOCIALE
Raportul scoate în evidență faptul că Federația Rusă utilizează în mod recurent campanii coordonate prin conturi inautentice pe TikTok, Facebook și X pentru a influența opinia publică din Moldova, în special în perioade electorale sau în contexte geopolitice tensionate.
Între iunie și septembrie 2025, au fost identificate 1.347 de conturi inautentice pe TikTok, cu aproape 2 milioane de urmăritori și peste 42 de milioane de interacțiuni. În paralel, pe platforma X, 155 de conturi au generat peste 6 milioane de interacțiuni prin redistribuirea coordonată a mesajelor pro-Kremlin.
„Scopul central este crearea impresiei că nemulțumirea față de direcția proeuropeană a țării este mult mai extinsă decât în realitate. Prin expunerea repetată la astfel de mesaje, utilizatorul obișnuit ajunge să le perceapă ca opinii larg răspândite, fără a-și pune problema autenticității sursei – mai ales când acestea sunt diseminate de conturi false, troli sau boți”, explică Stratcom.
Conturile implicate au fost identificate prin modele de automatizare, nume și fotografii false, unele generate de AI. Ele funcționează sincronizat, publicând mesaje identice și utilizând aceleași hashtaguri precum #NuVremSăMurim, #PASneTrădează sau #GlasulPoporului – pentru a crea iluzia unui consens social spontan. „Platformele trebuie să înțeleagă că eforturile solicitate din partea statului în susținerea spațiilor informaționale sunt esențiale pentru menținerea dezbaterilor publice într-un format autentic și pentru a preveni transformarea acestora în vectori ai intereselor străine, direcționate manipulator, ce duc la destabilizarea consensului național”, concluzionează Centrul.
