Republica Moldova este adusă drept exemplu de către Consiliul Europei ca unul dintre statele ce a trecut de la inițiative dispersate de educare media a cetățenilor la o abordare instituționalizată, prin aprobarea și implementarea Planului interministerial de alfabetizare informațională și media pentru anii 2024–2026. Referința apare în contextul adoptării unui document de politici în domeniu, la cea de-a 28-a reuniune a Comitetului director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI).
Documentul de politici „Strategii naționale de alfabetizare media și informațională – pași practici și indicatori”, a fost adoptat în cadrul celei de-a 28-a reuniuni plenare a CDMSI, desfășurată la Strasbourg în perioada 3–5 decembrie 2025. Acesta are drept scop să ofere statelor membre ale Consiliului Europei un cadru operațional pentru conceperea, implementarea și evaluarea strategiilor de alfabetizare informațională și media la nivel național, aducând drept exemplu modelele implementate de câteva țări europene. Potrivit documentului, „alfabetizarea media nu poate fi lăsată la nivel de inițiative izolate sau proiecte pilot, ci trebuie integrată în politici publice coerente, susținute de planuri de acțiune, finanțare și mecanisme de monitorizare”.
EXEMPLUL REPUBLICII MOLDOVA
Republica Moldova este indicată de autorii documentului drept unul dintre statele din regiune care a făcut, în ultimii ani, tranziția de la inițiative punctuale la o abordare structurată a educației media și informaționale, prin planul interministerial dedicat alfabetizării informaționale și media (AIM), „care detaliază modul în care instituțiile statului vor contribui la creșterea nivelului de educație media al cetățenilor”. Raportul subliniază că planurile de acțiune „reprezintă principalul instrument prin care statele își organizează, finanțează, implementează și evaluează politicile de educație media”. Din răspunsurile statelor la un chestionar al Comitetului reiese că aceste planuri „sunt esențiale pentru depășirea fragmentării instituționale și transformarea obiectivelor declarative în măsuri concrete”.
În același context sunt oferite exemple precum cel al Belgiei (Federația Valonia-Bruxelles), care a adoptat în 2022 un plan de acțiune cu 62 de măsuri, Luxemburgului, care aplică din 2020 o strategie națională completată de un plan în 2024, sau Portugaliei, care a aprobat în martie 2025 un nou Plan național pentru educație media, corelat cu provocările dezinformării și ale inteligenței artificiale. Serbia a inclus, la rândul său, AIM în strategiile privind dezvoltarea sistemului informațional public.
Pornind de la aceste exemple, experții remarcă despre importanța evaluării periodice a inițiativelor de alfabetizare media implementate, pentru a aprecia progresul și eficacitatea strategiilor și planurilor de acțiune naționale: „O provocare semnificativă este faptul că o treime din proiectele de AIM nu sunt supuse niciunei evaluări structurate. Chiar și atunci când se efectuează evaluări, acestea sunt în mare parte interne”.
Potrivit autorilor, stabilirea unui mecanism sau instrument adecvat pentru implicarea cu succes a tuturor părților relevante este o altă sarcină esențială în implementarea strategiilor de alfabetizare media. În cazul Republicii Moldova, Consiliul Europei a recomandat „cartografierea sau identificarea actorilor relevanți prin elaborarea unei liste a principalilor factori interesați și organizarea de consultări pentru a evalua interesul față de crearea unei rețele naționale de educație media. De asemenea, este propusă constituirea unei Baze Naționale de Cunoștințe, care să includă o prezentare actualizată periodic a principalilor actori AIM din țară, cu domeniile lor de interes, expertiză și experiență corespunzătoare. Totodată, se recomandă ca această cartografiere a instrumentelor, resurselor și actorilor să fie actualizată o dată la fiecare șase luni”.
UN PRIM PAS SPRE O POLITICĂ PUBLICĂ NAȚIONALĂ
Planul interministerial de alfabetizare informațională și media pentru anii 2024–2026 a fost elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și aprobat în anul 2024 de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii, iar Mediacritica a informat pe larg despre activitățile implementate în această perioadă de mai multe instituții și organizații care figurează în document.
„Și în acest an vom monitoriza modul în care se implică autoritățile care și-au asumat responsabilități în domeniu prin aprobarea acestui document. La final de an vom veni cu un set de recomandări pentru instituțiile publice, iar una dintre ele va viza asumarea, de către stat, a educației media și a creșterii nivelului de gândire critică în rândul cetățenilor, eventual prin elaborarea unei politici publice naționale în acest domeniu. Am privit Planul interministerial ca pe un prim pas în această direcție”, susține Anastasia Nani, directoarea adjunctă a CJI.
Mediacritica a scris anterior despre faptul că, la un an de la aprobarea Planului interministerial, un raport elaborat de CJI a evidențiat atât progresele realizate, cât și dificultățile întâmpinate în consolidarea unei culturi informaționale în Republica Moldova. Potrivit concluziilor, deși progresele sunt vizibile, ele sunt rezultatul unui efort constant de advocacy și dialog instituțional. Experții prezenți la Forumul de Educație Media 2025 au remarcat că Planul AIM trebuie să evolueze într-o strategie națională, cu mecanisme clare de coordonare și evaluare a impactului, așa cum se întâmplă în alte țări.
CE ESTE CDMSI
Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI) este unul dintre principalele organisme interguvernamentale ale Consiliului Europei, responsabil de elaborarea politicilor și standardelor în domeniul libertății de exprimare, libertății mass-media și guvernanței democratice a spațiului informațional. CDMSI coordonează activitatea comitetelor de experți, formate din specialiști independenți, care lucrează pe teme precum combaterea dezinformării, educația media și informațională, pluralismul media, siguranța online sau impactul inteligenței artificiale. Rezultatele acestor lucrări sunt validate în plenul CDMSI și, în anumite cazuri, transmise Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei pentru adoptare formală.
