Propaganda rusă a devenit mai eficientă, schimbând focusul de la disciplină la flexibilitate. Acesta este una dintre principalele concluzii ale celei mai recente cercetări elaborate de Centrul de Excelență NATO pentru Comunicare Strategică, publicată în luna august 2026. Studiul reflectă analiza a 15 luni de comunicare internă în Rusia, în perioada ianuarie 2024 – martie 2025, procesând aproximativ 3,13 milioane de materiale media din Rusia, la care se adaugă circa 1,25 milioane de materiale din presa și social media din alte 22 de țări.
DE LA DISCIPLINĂ LA FLEXIBILITATE
Dacă în rapoartele anterioare Centrul de Excelență NATO în Comunicare Strategică descria propaganda rusă ca fiind un sistem vertical, caracterizat prin mesaje expediate sincronizat, acum se observă o tendință de adaptare a mesajelor în funcție de context. Canalele de Telegram, bloggerii și presa regională lansează primele interpretări ale unor evenimente sau situații. Aceștia sunt urmați de canalele oficiale de stat, care consolidează versiunile convenabile. „Acest model de adaptare permite Kremlinului să testeze anumite ipoteze, să redirecționeze vina și să recalibreze mesajele fără să își asume prematur un angajament față de o singură versiune. În consecință, Rusia creează un sistem de comunicare care pune prioritate rezilienței înaintea coerenței”, se menționează în raportul studiului.
NOUL MODEL FOLOSIT PENTRU INSTRUMENTAREA PROPAGANDEI RUSE
Cercetătorii au identificat un model repetitiv utilizat de Kremlin în dezvoltarea propagandei, numit „Criză-Control-Cruciadă”. În primele aproximativ 18 ore după un eveniment neașteptat, se provoacă confuzie, întârzieri și se testează mai multe versiuni. În următoarele 72 de ore, mesajele încep să fie coordonate între platforme pentru a transmite o încărcătură emoțională puternică. După aproximativ 72 de ore, evenimentul este integrat într-o poveste mult mai complexă despre Rusia, Occident, război și o presupusă confruntare morală sau „civilizațională”.
La nivel practic, mecanismul este descris prin patru pași: Întârzie, Testează, Consolidează, Amplifică. Mai exact, reacția oficială din partea Kremlinului este întârziată, în timp ce sunt testate diferite versiuni. Ulterior, canalele oficiale rusești aleg să consolideze o versiune, amplificând-o prin repetare și intensificând emoția.
Mai mult, datele studiului arată un declin al capacității Kremlinului de a controla integral mediul intern de informare. Influența canalelor semiautonome de Telegram a crescut semnificativ, potrivit sursei. În multe cazuri, mesajele canalelor media controlate au devenit mai reactive decât directive, validând informații care circulă deja în rândul audiențelor, mai degrabă decât să producă altele noi. Această tendință crește dependența Kremlinului de alți actori, cum ar fi bloggerii, și reduce capacitatea sa de a impune disciplină, potrivit cercetării.
ACEEAȘI PROPAGANDĂ, MESAJE DIFERITE PENTRU FIECARE REGIUNE
O altă tendință a propagandei ruse, evidențiată în raportul de studiu al NATO, este lipsa de uniformizare. Dacă în cercetările anterioare au fost identificate variații în mesajele transmise în diferite regiuni, constatările actuale arată o diferențiere sistematică în accentele narative, în tonul emoțional și în intensitatea mobilizării. În regiunile expuse direct la riscuri militare, presiune economică și presiune geopolitică, narațiunile standard ale propagandei ruse sunt înlocuite de o abordare mai personalizată, în funcție de sensibilitățile locale.
De exemplu, în Tuva și Buriatia, Kremlinul folosește strategii diferite pentru gestionarea mesajelor. În Tuva, participarea la război este asociată cu valori culturale precum datoria, onoarea strămoșilor și capacitatea de a îndura greutățile cu stoicism. Mesajele explicite despre mobilizare sunt limitate. În schimb, comunicarea este dominată de subiecte precum inundațiile, criminalitatea și infrastructura, ceea ce sugerează o deplasare intenționată a atenției către alte teme.
În Buriatia, în schimb, participarea la război este normalizată și prezentată într-o manieră eroică mult mai explicită. Acest lucru se realizează prin publicarea constantă a necrologurilor militarilor, a anunțurilor privind beneficiile acordate participanților la război și familiilor acestora, precum și prin ceremonii religioase. În acest fel, participarea la război este integrată direct în identitatea comunității regionale.
INFLUENȚAREA STĂRII EMOȚIONALE, O PRIORITATE
Mai mult, autorii studiului au observat că Rusia încearcă tot mai puțin să-i convingă pe oameni că o anumită afirmație este adevărată. În schimb, se încearcă influențarea stării emoționale. Mesajele sunt construite astfel încât să mențină în societate sentimente precum frica, furia, resentimentul, resemnarea sau impresia că Rusia este moral superioară adversarilor săi. Nu este neapărat important ca publicul să primească o explicație clară și bazată pe fapte. Prin repetarea constantă a mesajelor emoționale și prin prezentarea adevărului ca fiind relativ, promovând ideea că „toți mint” sau că „nimeni nu poate ști ce s-a întâmplat cu adevărat”, sistemul reușește să mențină sprijinul sau pasivitatea populației chiar și atunci când apar contradicții, probleme sau perioade lungi de incertitudine.
„În contextul studiilor anterioare, aceste constatări confirmă că propaganda internă rusă a ajuns într-o etapă matură. Reziliența sa nu se bazează pe claritatea mesajelor sau pe respectarea strictă a unei ideologii, ci pe capacitatea de a gestiona incertitudinea, de a dispersa responsabilitatea și de a menține mobilizarea populației chiar și în condiții de presiune prelungită”, se menționează în raportul NATO.
TELEVIZIUNEA, TELEGRAM ȘI SITE-URILE OFICIALE AU ROLURI DIFERITE
În propaganda rusă, fiecare platformă de comunicare are un rol distinct, afirmă autorii. Mai exact, paginile web ale instituțiilor de stat comunică utilizând un limbaj tehnic și juridic, atent formulat, pentru a transmite imaginea unor instituții competente. Comparativ cu rețelele sociale, site-urile oficiale întârzie frecvent publicarea, ceea ce indică existența unor procese interne de consultare și aprobare, în care coerența și controlul mesajului sunt mai importante decât viteza. Aceste întârzieri reflectă mecanisme de coordonare precum consultările între instituții, aprobarea din partea conducerii și verificarea juridică. Ele contribuie la menținerea unei narațiuni coerente, dar, în același timp, creează o vulnerabilitate a sistemului în primele etape ale unei crize, când reacția rapidă este esențială.
Televiziunea îndeplinește rolul de mobilizare emoțională și de orientare morală. Ea rămâne principala sursă de informare pentru persoanele în vârstă și pentru populația din zonele rurale. Pentru mulți ruși, televiziunea oferă cadrul prin care sunt interpretate evenimentele politice, evoluțiile militare și informațiile din exterior.
Telegram funcționează ca un „sistem nervos central” al propagandei, oferind avantajul vitezei, posibilitatea de a amplifica rapid mesajele și de a le adapta pentru diferite categorii de public. La prima vedere, ecosistemul Telegram poate părea spontan și divers, însă, în realitate, funcționează ca o rețea de distribuire foarte bine coordonată. Analiza arată că unele canale care se prezintă drept independente distribuie frecvent narațiuni aproape identice, la intervale foarte scurte de timp. Acest lucru indică existența unei coordonări centrale, în pofida pretinsei independențe editoriale.
„PACEA”, FOLOSITĂ PENTRU CONSOLIDAREA LEGITIMITĂȚII KREMLINULUI
Pe parcursul anului 2024, discursul Rusiei despre pace a evoluat de la respingerea categorică a acesteia la o acceptare condiționată, fără însă ca Moscova să-și modifice substanțial revendicările. Pacea a fost prezentată constant drept una condiționată și abstractă, subordonată obiectivelor militare și geopolitice ale Rusiei.
În ceea ce privește prezentarea negocierilor de pace cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, presa rusă a amplificat selectiv anumite elemente din discursul lui Trump care se potriveau narațiunilor promovate pe plan intern: criticile la adresa aliaților occidentali, scepticismul privind sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. În același timp, declarațiile critice la adresa Rusiei sau cele care condiționau negocierile privind respectarea suveranității Ucrainei au fost marginalizate sau omise.
PROPAGANDA RUSĂ PĂTRUNDE MAI GREU ÎN PRESA OCCIDENTALĂ
Deși datele studiului arată că există un sistem prin care comunicarea oficială a Rusiei este răspândită în străinătate, impactul acesteia asupra presei occidentale rămâne relativ limitat, cel puțin în cazul principalelor evenimente analizate în raport. De exemplu, în primele 24 de ore după atacul terorist de la Crocus, produs la 22 martie 2024 într-o sală de concerte din Krasnogorsk, o suburbie a Moscovei, în urma căruia peste 140 de persoane au murit și alte peste 300 au fost rănite, Rusia a promovat trei narațiuni distincte prin care atribuia Ucrainei responsabilitatea pentru atac. Asta s-a întâmplat în timp ce gruparea teroristă Stat Islamic (ISIS) a revendicat atacul la scurt timp după masacru. Deși narațiunile Kremlinului au ajuns și în presa occidentală, ele au fost prezentate, în general, alături de alte informații și perspective critice față de poziția Rusiei, ceea ce le-a limitat impactul.
În același timp, autorii cercetării NATO concluzionează că, totuși, „numeroase studii indică faptul că actorii guvernamentali ruși reușesc să răspândească propaganda mult mai eficient prin rețelele sociale și în comentarii, folosind boți, troli și personalități online din străinătate care simpatizează cu pozițiile Rusiei. Mesajele promovate prin aceste canale și intensitatea lor nu corespund neapărat obiectivelor de control al narațiunilor destinate publicului din interiorul Rusiei”.
Acest studiu reprezintă cea de-a patra analiză consecutivă realizată de Centrul de Excelență NATO pentru Comunicare Strategică privind strategiile de comunicare ale Rusiei legate de războiul din Ucraina. Studiul este conceput în mod explicit ca o continuare și o extindere comparativă a trei cercetări anterioare, publicate în perioada 2018 – 2023.
