Întrebare: Am auzit despre stereotipuri în mai multe contexte, inclusiv cel cultural sau informațional. Ce înseamnă acest termen de fapt? Cum îmi poate influența modul de a gândi și atitudinea pe care o am față de un fenomen sau altul?
Răspuns:
Stereotipurile sunt credinţele sau gândurile împărtăşite despre anumite grupuri, iar ele de cele mai multe pot fi pozitive sau negative (dar și neutre). Stereotipurile devin dăunătoare atunci când sunt aplicate în mod rigid în raport cu indivizi şi sunt folosite ca motiv al unui tratament sau comportament diferit, se arată într-un studiu al OSCE despre stereotipuri și prejudecăți.
De asemenea, stereotipurile sunt, potrivit aceluiași studiu, reprezentări de valoare ale unui anumit fenomen sau ale unor persoane, concepţii false, greşite sau cel puţin suprasimplificate şi suprageneralizate despre lumea socială. În psihologia socială, termenul stereotip este definit drept o convingere suprageneralizată despre o anumită categorie de oameni.
În mass-media veți întâlni des vorbindu-se, de exemplu, despre stereotipurile de gen. Acestea sunt idei preconcepute potrivit cărora femeile și bărbații au caracteristici și roluri determinate și limitate în funcție de gen, adică doar pentru că sunt femei sau bărbați. De exemplu, este un stereotip că „femeile trebuie să crească copii” sau că „femeile nu știu să conducă” sau că „cei mai buni bucătari sunt bărbații”.
De regulă, promovarea acestor prejudecăți și stereotipuri de gen duce la creșterea intoleranței și a discriminării față de femei, potrivit unui raport al Soros Moldova despre discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova Moldova.
Stereotipurile de gen sunt sisteme de credinţe şi opinii în legătură cu caracteristicile femeilor şi bărbaţilor, precum şi despre calităţile presupuse ale masculinității şi feminităţii. Stereotipurile ne spun nu numai cum sunt femeile şi bărbaţii, dar şi cum ar trebui ei să fie, potrivit Ghidului de stil cu norme etice pentru jurnalişti.
Ghidul de stil cu norme etice pentru jurnaliști recomandă jurnaliștilor: „Vom trata tolerant şi nu vom discrimina în materialele de presă reprezentanții tuturor categoriilor sociale, de vârstă, gen, rasă, etnie, apartenenţă politică, apartenenţă religioasă şi orientare sexuală, chiar dacă avem atitudini mai puţin pozitive vizavi de subiecţii respectivi. Vom evita utilizarea expresiilor frazeologice, proverbe sau zicale discriminatorii din punct de vedere etnic care duc la perpetuarea stereotipurilor şi prejudecăţilor”.
Ca să rețineți, un stereotip este o imagine preconcepută, o reprezentare simplificată a unui individ sau a unui grup uman. Se bazează pe o credință comună referitoare la atributele fizice, morale și/sau mentale care ar trebui să caracterizeze acest grup sau acești indivizi. Stereotipul îndeplinește o funcție cognitivă importantă: în fața abundenței de informații pe care o primește, individul simplifică realitatea care îl înconjoară, o categorizează și o clasifică.
Citiți și: PEÎNȚELES. Educația mediatică este doar pentru jurnaliști? – Mediacritica
Pentru a înțelege mai bine actualitatea informațională în care trăim, puteți adresa întrebări echipei Mediacritica, iar noi vă vom răspunde. Vă îndemnăm să ne scrieți la adresa redactia@ijc.md sau pe paginile noastre de Facebook ori Instagram.
