Comisia Europeană se arată îngrijorată că instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT, vor duce la o creștere a dezinformării online. Pentru a combate acest fenomen, instituția dorește ca marile companii de IT precum Google, Facebook sau TikTok să înceapă să eticheteze conținutul creat de inteligența artificială fără a aștepta intrarea în vigoare a unor prevederi legale care să le impună acest lucru, transmite Politico.eu.
Potrivit sursei, declarațiile reprezentanților UE vin în contextul în care produsele text, video și audio create și manipulate de instrumente de inteligență artificială precum ChatGPT și DALL-E se răspândesc tot mai mult online.
„Semnatarii Codului de bune practici al UE împotriva dezinformării, care furnizează servicii cu potențial de răspândire a dezinformării generate de inteligența artificială, ar trebui, la rândul lor, să implementeze tehnologii pentru a recunoaște astfel de conținut și să-l eticheteze în mod clar utilizatorilor”, a spus luni, 5 iunie, Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles cu semnatarii Codului.
Motoarele de căutare și platformele online foarte mari precum Meta, Twitter și TikTok vor fi obligate să identifice cu semne distinctive imaginile, conținutul audio și video generate sau manipulate, cunoscute sub numele de deep fake-uri, începând cu data de 25 august, conform Digital Services Act (DSA). În caz contrar, ele riscă amenzi de milioane de euro. Între timp, Parlamentul European încearcă să impună o regulă similară pentru toate companiile care generează conținut de inteligență artificială, inclusiv text, în cadrul Artificial Intelligence Act, care ar putea intra în vigoare începând cu anul 2025.
Jourová îndeamnă companii precum Microsoft și Google să implementeze măsuri de protecție pentru serviciile lor, inclusiv Bard și Bingchat, astfel încât actorii malefici să nu poată utiliza inteligența artificială de tip generativ în scopuri nocive. Ea a afirmat că CEO-ul Google, Sundar Pichai, i-a spus că compania sa dezvoltă în prezent astfel de tehnologii.
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență a criticat, de asemenea, Twitter pentru faptul că s-a retras din lista semnatarilor Codului de bune practici al UE împotriva dezinformării, în mod voluntar, cu doar câteva luni înainte ca DSA să intre în vigoare. „Considerăm că este o greșeală din partea Twitter”, a spus ea, citată de Politico.eu.
Semnatarii Codului, aproximativ 44 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube, vor trebui să prezinte rapoarte la mijlocul lunii iulie, cu analize detaliate despre modul în care au împiedicat răspândirea informațiilor false pe rețelele lor și planurile lor de a limita dezinformarea potențială generată de AI.
