Invazia din 24 februarie 2022 a Rusiei în Ucraina a sporit manipularea, dezinformarea, volumul falsurilor distribuite atât în presă, cât și pe rețelele sociale. La un an distanță, Mediacritica vă propune o retrospectivă a celor mai distribuite falsuri despre război, care au circulat în spațiul public și care au vizat direct sau indirect Republica Moldova.
Printre primele zvonuri care au circulat intens în primele zile de război se număra cel precum că în Republica Moldova este stare de asediu și s-a dat ordin de mobilizare. Ministerul Apărării a dezmințit atunci acel fals, îndemnând populația la calm.
Un alt fals ce a marcat primele zile de după invazie – misiunile diplomatice din Republica Moldova ar fi evacuate. Canalul oficial de Telegram Prima sursă a atenționat că acesta este un fals. Într-un comunicat al autorităților se preciza că „misiunile diplomatice continuă să lucreze în Republica Moldova, în strânsă cooperare cu autoritățile noastre, pentru a ajuta refugiații care sosesc în țara noastră urmare a războiului din Ucraina. În același timp, numeroși diplomați acreditați în țara vecină, își găsesc refugiu la Chișinău, la fel cu misiunea civilă a OSCE”.
Zvonuri și dezinformări răspândite despre refugiații ucraineni cum ar fi: „Pentru a le oferi refugiaților adăpost, elevii din Moldova vor trece la învățământul online”; „Fiecare refugiat va primi o alocație de 15.000 de lei (video care a circulat pe rețelele sociale)”; „Guvernul obligă cetățenii să doneze salariul de o zi pentru susținerea refugiaților ucraineni aflați pe teritoriul Republicii Moldova” și altele, al căror scop era să creeze panică în societate și să incite la ură. Guvernul a venit cu reacții de fiecare dată, iar majoritatea instituțiilor de presă au preluat aceste dezmințiri.
Dezinformările presei pro-Kremlin despre cum Republica Moldova va cădea „în abis” fără gazul rusesc. Presa prorusă a publicat în mod regulat articole care susțineau că Republica Moldova va cădea într-un „abis” fără importurile de energie din Rusia și că aderarea la o platformă comună de achiziții a UE pentru combustibil ar anula o parte din suveranitatea moldovenească.
Manipulări pe marginea apropierii Republicii Moldova de UE. Uniunea Europeană (UE) ar fi făcut promisiuni false și ar fi înrobit țările vecine folosind Ucraina și Republica Moldova ca instrumente politice, iar statutul de țară candidată al Republicii Moldova ar fi fost acordat în schimbul aderării la sancțiunile UE împotriva Rusiei.
RTR Moldova dezinforma, într-un program de divertisment, precum că guvernarea ar încerca să interzică sărbătorirea Zilei Victoriei. Programul matinal de divertisment Доброе Утро!, transmis de RTR Moldova la mijloc de aprilie anul trecut, a început cu afirmația: „În Moldova continuă să aibă rezonanță încercările puterii de a interzice una din cele mai mari sărbători, Ziua Victoriei”. În sprijinul acestei afirmații false prezentatorii nu au adus niciun fapt bazat pe realitate. Ei speculau însă pe marginea Panglicii Sf. Gheorghe, pentru purtarea căreia autoritățile „promit să dea amenzi necruțătoare și chiar să tragă la răspundere administrativă”, dar și pe seama limbii ruse: „Ce-i drept, mulțumim că, deocamdată, despre panglică ni se permite să vorbim… chiar și în limba rusă”.
Dezinformare: „Moldova este pregătită, cu tupeu, de război”. Portalul de limbă rusă Vedomosti.md a publicat pe 11 decembrie o știre cu titlul: „Moldova este pregătită, cu tupeu, de război” (orig., «Молдову бесцеремонно готовят к войне»). Autorul știrii citează canalul de Telegram „Smuglianka” (în orig., «Смуглянка») care face referire la faptul că anul viitor, bugetul Ministerului Apărării va crește cu 50%, și recurge la concluzii tendențioase și insinuări precum că Republica Moldova ar fi în felul acesta pregătită de un eventual război.
Falsul despre cum România și Moldova construiesc o autostradă pentru „detaşarea forţelor NATO la Odesa”, demontat de Stopfake.org. Construcția Autostrăzii Unirii (A8), care va asigura conexiunea dintre orașul Târgu-Mureș din România şi orașul Ungheni din Republica Moldova, încă nu a început. Niciun fel de proiecte vizând continuarea viitorului traseu până la Odesa, la fel, nu există, iar propunerea respectivă a fost anunțată în premieră de către autoritățile române și moldovenești abia la 26 ianuarie 2023.
Falsul despre cum Ucraina va apăra de rachete spațiul aerian al Republicii Moldova, demontat de Stopfals.md. Portalul rusesc Ng.ru (Nezavisimaia gazeta) a scris că Ucraina va apăra de rachete spațiul aerian al Republicii Moldova în baza unui acord pe care l-ar fi semnat la 6 decembrie 2022, la Kiev, prim-miniștrii celor două țări. Sursa articolului sunt afirmațiile politicianului anti-occidental Victor Șelin. Guvernul Republicii Moldova a negat semnarea unui astfel de document, precizând că un acord în domeniul apărării antiaeriene cu Ucraina a fost semnat acum două decenii și nu prevede astfel de intervenții. Serviciul de presă al Executivului a precizat că, pe 6 decembrie, la Kiev, premierul Republicii Moldova și cel al Ucrainei au semnat un singur acord, în domeniul Educației.
Falsul că Moldova se înarmează, la ordinul SUA, demontat de Stopfals.md. Fostul președinte Igor Dodon a declarat la emisiunea „Tema” de la postul de televiziune cu acționariat rusesc „Primul în Moldova” că SUA a ordonat actualei conduceri a Republicii Moldova să mărească bugetul pentru apărare și să procure mai mult armament. Informația este falsă. Potrivit datelor oficiale, în ultimii zece ani, bugetul pentru apărare a fost în creștere, chiar și atunci când Guvernul și Ministerul Apărării erau conduse de persoane promovate de socialiști, iar Igor Dodon a fost președinte. Este adevărat că, pentru anul 2023, este aprobat un buget pentru apărare cu mult mai mare în comparație cu alți ani, dar această majorare nu este impusă de SUA și nu este vorba de procurarea armamentului de război. Investiția în sectorul apărării este o consecință a invaziei ruse în Ucraina din proximitatea Republicii Moldova.
Anul trecut, în contextul războiului din Ucraina, autoritățile și reprezentanții societății civile au cooperat pe dimensiunea securizării spațiului informațional național în vederea contracarării dezinformării și manipulării prin utilizarea spațiului mediatic, fapt care s-a întâmplat în premieră, potrivit autorilor Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2022. Deși cooperarea s-a soldat cu acțiuni concrete, eficiența a fost redusă și insuficientă pentru a asigura securitatea spațiului informațional, arată documentul lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 31 ianuarie 2022.
