În contextul intensificării amenințărilor hibride la adresa Republicii Moldova, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, avertizează despre amplificarea campaniilor de dezinformare și propagandă, utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea conținutului fals, escrocheriile care exploatează identitatea instituțiilor statului și tentativele de influențare a proceselor democratice prin intermediul platformelor digitale. Într-un interviu acordat Ziarului de Gardă, șeful SIS a explicat cum s-au adaptat metodele de manipulare la noile tehnologii și de ce consideră că principalul obiectiv al acestor acțiuni este diminuarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în procesul democratic.
Potrivit directorului SIS, în ultimul an se observă o schimbare de accent în strategiile de influență informațională. Dacă în trecut obiectivul era promovarea anumitor narațiuni, în prezent accentul cade pe diminuarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. „La ziua de azi, cel puțin pe anul acesta, vedem o creștere masivă a activității de dezinformare și propagandă. Scopul pentru anul curent, așa cum îl vedem noi până la următoarele cicluri electorale, este erodarea încrederii în instituțiile democratice. Avem campanii de decredibilizare a armatei, a sectorului de securitate, a ordinii publice și a justiției. Se lovește foarte mult în aceste instituții pentru ca, la următorul ciclu electoral, cetățeanul să își pună întrebări dacă ele operează eficient sau nu”, a declarat Alexandru Musteața în cadrul interviului oferit Ziarului de Gardă.
Șeful SIS susține că metodele de distribuire a conținutului manipulator s-au adaptat rapid la schimbările tehnologice și la comportamentul utilizatorilor din mediul online. Dacă în urmă cu câțiva ani Telegram reprezenta principalul canal de propagare a mesajelor dezinformatoare, astăzi acestea sunt distribuite simultan pe mai multe platforme. „În anii precedenți, Telegram era mult peste oricare altă rețea în utilizarea pentru distribuirea dezinformării și propagandei. Ulterior, TikTok a depășit Telegram, iar acum vedem o distribuție largă pe diferite platforme. Chiar dacă TikTok și Telegram rămân populare, observăm și o revenire la metode mai vechi, pe Facebook, unde sunt create profiluri, grupuri și campanii de publicitate plătită. Apar site-uri noi, se clonează alte site-uri, se publică informații, apoi dispar. Totul este extrem de dinamic”, a explicat directorul instituției.
Un fenomen aflat în creștere este utilizarea inteligenței artificiale pentru producerea conținutului fals. Potrivit lui Alexandru Musteața, această tehnologie complică procesul de identificare a falsurilor și permite fabricarea unor materiale vizuale tot mai convingătoare. „Crește foarte mult utilizarea inteligenței artificiale pentru generarea de conținut fals, în special video și foto. Noi urmărim modul în care apare o știre falsă sau un anumit narativ și felul în care acesta este distribuit. Analizăm pattern-ul de răspândire, identificăm actorii implicați și continuăm investigațiile pentru a stabili cine se află în spatele acestor operațiuni”, a afirmat acesta.
În interviu a fost abordat și fenomenul escrocheriilor telefonice în care persoane necunoscute folosesc identitatea unor instituții publice pentru a câștiga încrederea victimelor. Directorul SIS afirmă că aceste fraude urmăresc nu doar obținerea unor beneficii financiare, ci și afectarea imaginii instituțiilor statului. „Mulți sună și se prezintă drept ofițeri SIS sau angajați ai Băncii Naționale. Folosesc logo-ul instituțiilor pe aplicațiile de mesagerie, iar cetățeanul are impresia că discută cu un reprezentant oficial. După investigațiile noastre am constatat că aceste apeluri sunt efectuate din afara Republicii Moldova și fac parte dintr-un fenomen coordonat. Nu este vorba doar despre furtul banilor, ci și despre diminuarea încrederii oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Alexandru Musteața.
Potrivit acestuia, serviciile speciale monitorizează nu doar conținutul fals, ci și modul în care acesta este distribuit în mediul online. În opinia sa, repetarea coordonată a acelorași mesaje reprezintă un indicatori că astfel de campanii organizate există. „Nu urmărim doar conținutul, ci și felul în care acesta circulă. Analizăm cum apare un narativ, cum este distribuit pe diferite platforme și cine îl promovează. Chiar dacă autorii încearcă să își ascundă identitatea folosind VPN-uri sau alte instrumente, analiza acestor tipare ne permite să reconstruim rețeaua de distribuire”, a explicat directorul SIS.
Referindu-se la blocarea unor portaluri online, Alexandru Musteața a declarat că instituția acționează exclusiv în limitele cadrului legal și că deciziile sunt fundamentate pe criterii clare privind transparența și responsabilitatea editorială. „De fiecare dată când solicităm blocarea unui portal, există un raport detaliat care demonstrează că acesta distribuie falsuri sau propagandă de război. Analizăm dacă are o redacție, o adresă, o persoană care își asumă conținutul. Dacă este un portal complet anonim, fără date de contact și care distribuie sistematic informații false, atunci considerăm că este o acțiune îndreptată împotriva securității naționale”, a precizat șeful SIS.
În opinia directorului Serviciului de Informații și Securitate, metodele utilizate în campaniile de dezinformare sunt într-o continuă transformare, iar instituțiile statului trebuie să își adapteze permanent mecanismele de răspuns. Totodată, acesta consideră că dezvoltarea spiritului critic și accesul cetățenilor la informații corecte rămân unele dintre cele mai eficiente instrumente de reducere a impactului manipulării informaționale.
