Furnizorii de rețele publice și servicii de comunicații electronice din Republica Moldova vor fi obligați să implementeze măsuri tehnice de identificare și blocare a apelurilor suspecte, potrivit unui proiect de lege aprobat în primă lectură de Parlament. Inițiativa legislativă, elaborată de deputații fracțiunii Partidul Nostru, vine ca răspuns la creșterea alarmantă a cazurilor de escrocherii telefonice și fraude comise prin utilizarea numerelor substituite sau a cartelelor preplătite anonime.
Deși documentul nu este încă o lege în vigoare, urmând să fie comasat cu o inițiativă a Ministerului Afacerilor Interne pentru lectura a doua, dezbaterea din jurul acestuia readuce în atenție nivelul scăzut de educație digitală și necesitatea ca utilizatorii să conștientizeze riscurile din spațiul cibernetic.
Urgența acestor măsuri legislative a fost confirmată recent, în cadrul audierilor publice organizate pe 15 iunie de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului. Datele prezentate relevă o creștere alarmantă: doar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost raportate 1.557 de cazuri de fraude telefonice și online, cu aproximativ 19% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut.
Dacă în 2023 pagubele depășeau 40 de milioane de lei, în 2025 estimările au indicat prejudicii de peste 272 de milioane de lei. Pentru primele cinci luni ale anului 2026, valoarea pagubelor se ridică deja la aproximativ 157 de milioane de lei. Această evoluție este pusă pe seama digitalizării serviciilor, dar și a profesionalizării infractorilor: fenomenul a trecut de la cazuri izolate la rețele organizate transnaționale, care folosesc call-centere fictive. Peste 90% dintre apelurile frauduloase sunt efectuate din străinătate.
Dacă va fi adoptat în lectură finală, proiectul de lege analizat în cadrul audierilor va impune o serie de măsuri stricte pentru a bloca canalele folosite de escroci. Se prevede identificarea obligatorie a utilizatorilor, iar cartelele SIM preplătite vor putea fi activate doar în baza unui act de identitate, eliminând paravanul anonimatului. Numerele existente neidentificate vor fi suspendate după un anumit termen.
De asemenea, furnizorii de servicii vor fi obligați să detecteze și să blocheze apelurile suspecte, în special cele din afara țării care utilizează tehnici de falsificare a identității (spoofing) pentru a afișa numere naționale. Nerespectarea noilor obligații sau utilizarea echipamentelor destinate substituției neautorizate a identității apelantului (de tip SIM box sau GSM gateway) va fi sancționată cu amenzi de până la 75.000 de lei.
De asemenea, sectorul bancar și Banca Națională a Moldovei au anunțat implementarea unor noi reguli de securitate, precum renunțarea la confirmarea operațiunilor prin SMS (coduri OTP) și reguli mai stricte pentru acordarea creditelor online.
Datele de la audieri arată că cea mai răspândită metodă este cea în care infractorii se dau drept angajați ai băncilor (515 cazuri în primele cinci luni din 2026), urmată de investițiile fictive (310 cazuri) și scheme în care atacatorii pretind că reprezintă instituții ale statului, precum Poliția, SIS sau CNA (peste 170 de cazuri).
Analiza arată că persoanele de peste 66 de ani sunt cele mai vulnerabile la fraudele bancare și la schema „ruda implicată în accident”, în timp ce segmentul 56–65 de ani este vizat de platforme de investiții false. De asemenea, femeile reprezintă aproximativ 72% din totalul victimelor raportate în 2026.
În acest context, specialiștii avertizează că reglementările tehnice și legislative nu pot substitui vigilența utilizatorilor. În cadrul unei ediții a Podcastului cuMINTE, Natalia Spînu, directoarea Institutului European de Studii Politice din Moldova (IESPM), a subliniat că în Republica Moldova se atestă o lipsă a educației digitale, iar utilizatorii nu sunt suficient de precauți în raport cu regulile de securitate online.
Potrivit expertei, mulți cetățeni continuă să folosească parole slabe, accesează linkuri sau atașamente nesigure și instalează programe provenite de la surse necunoscute, rămânând vulnerabili în ciuda campaniilor desfășurate de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). „Exact cum învățăm copiii să respecte reguli simple de comportament în stradă, cu străinii, exact aceleași lucruri trebuie să le respecte și aplice atunci când sunt în spațiul cibnetic”, a explicat Natalia Spînu.
Lipsa de protecție poate transforma utilizatorii în victime directe sau chiar în intermediari (proxy) pentru lansarea unor atacuri cibernetice, existând riscul ca persoane terțe să preia controlul asupra conturilor pentru a distribui mesaje compromițătoare sau pentru a contracta credite în numele victimelor. „Securitatea este complicată și costisitoare, dar lipsa securității te poate costa mult mai mult. Am văzut, începând cu demnitari de stat până la pensionari, persoane care și-au pierdut banii din conturile bancare din cauza securității slabe”, a avertizat directoarea IESPM.
CUM NE PROTEJĂM ÎN SPAȚIUL VIRTUAL
În contextul în care inițiativele legislative și filtrele operatorilor reprezintă doar un prim pas, siguranța depinde în mod direct de comportamentul fiecărui utilizator. Experții recomandă respectarea câtorva reguli fundamentale de securitate:
- Gestionarea riguroasă a parolelor: Utilizați parole puternice, unice pentru fiecare cont în parte, și schimbați-le periodic.
- Verificarea strictă a surselor și a detaliilor: Nu accesați linkuri primite prin e-mail sau mesagerie fără a verifica expeditorul. Uneori, o singură literă sau un punct adăugat în adresă diferențiază o instituție legitimă (bancă, minister) de un site clonat.
- Gândire critică la telefon: Dacă un apelant vă cere bani, date personale sau parole, închideți imediat. Nicio instituție legitimă nu solicită astfel de date prin telefon. Sunați înapoi exclusiv la numărul oficial al instituției pentru verificare.
- Copii de siguranță (Back-up): Efectuați constant copii de rezervă ale datelor importante, pentru a le putea recupera în cazul pierderii sau compromiterii dispozitivului.
- Actualizarea sistemelor de operare: Nu ignorați actualizările de software și aplicații, deoarece acestea conțin patch-uri destinate remedierii vulnerabilităților de securitate.
- Prudență privind datele personale: Limitați volumul de informații cu caracter personal pe care le distribuiți public în mediul online.
- Securizarea conexiunilor la internet: Evitați conectarea la rețele Wi-Fi publice gratuite (din aeroporturi sau restaurante) fără a utiliza o rețea privată virtuală (VPN), pentru a preveni interceptarea datelor din dispozitiv de către atacatori.
