Un program de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, pentru anii 2026-2030, care urmează să fie aprobat de Guvern, propune o serie de măsuri pentru accesibilizarea informației publice și a serviciilor de comunicare în Republica Moldova. Documentul prevede între altele dezvoltarea paginilor web accesibile, utilizarea limbajului simplificat, extinderea interpretării mimico-gestuale, campanii de informare și elaborarea materialelor informative adaptate pentru persoanele cu diferite tipuri de necesități speciale
Proiectul Programului național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, elaborat de Ministerul muncii și protecției sociale, propune extinderea accesului la informație și servicii publice accesibile pentru persoanele cu necesități speciale, autoritățile recunoscând necesitatea adaptării comunicării publice la nevoile diferitelor categorii de beneficiari.
Documentul, care urmează să fie aprobat de Guvern, stabilește că informațiile publice trebuie adaptate și distribuite în formate accesibile, astfel încât să poată fi utilizate de persoanele cu deficiențe de vedere, auz, dizabilități intelectuale sau psihosociale.
Potrivit proiectului, accesul la informația publică este în prezent „parțial asigurat”, iar persoanele cu dizabilități de vedere, auz sau cele cu dizabilități intelectuale și psihosociale continuă să întâmpine dificultăți majore în relația cu instituțiile publice din cauza lipsei metodelor alternative de comunicare. Problemele sunt constatate inclusiv în spațiul audiovizual. Potrivit datelor, doar 76% dintre serviciile media TV obligate prin lege să asigure accesibilitatea programelor electorale au respectat această cerință. Totodată, doar două posturi TV au oferit traducere în limbaj mimico-gestual, iar materialele tipărite accesibile au reprezentat doar 10% din totalul materialelor informative emise în campaniile electorale.
Printre măsurile incluse în program se numără utilizarea limbajului simplu și ușor de înțeles, dezvoltarea materialelor informative accesibile, extinderea interpretării în limbajul semnelor, utilizarea formatelor Braille, accesibilizarea serviciilor electronice și a paginilor web ale instituțiilor publice sau utilizarea tehnologiilor asistive și a cititoarelor de ecran.
Autoritățile își mai propun elaborarea și aprobarea unor standarde minime de accesibilizare a paginilor web oficiale și accesibilizarea anuală a cel puțin zece pagini web ale autorităților și instituțiilor publice. Totodată, se prevede dezvoltarea unei platforme online și utilizarea rețelelor sociale pentru distribuirea informațiilor destinate persoanelor cu dizabilități, precum și organizarea mai multor campanii de informare în următorii ani.
Documentul face referire și la recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care solicită Republicii Moldova să dezvolte formate și tehnologii de comunicare accesibile, inclusiv accesibilitate web, limbaj simplificat și servicii publice adaptate.
Potrivit studiului „Grupurile vulnerabile și marginalizate în raport cu mass-media: acces, consum și alfabetizare media”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent în anul 2025, deși 35,1% dintre persoanele cu dizabilități consultă două surse de informare, doar 20,6% utilizează mai mult de trei. Încrederea este acordată preponderent informațiilor provenite din surse oficiale (45,4%) sau care se regăsesc în mai multe surse (35,1%). Însă acest grup manifestă cea mai mare suspiciune față de mass-media și rețelele sociale: 57,8% consideră că presa dezinformează în mare sau foarte mare măsură. Doar 55,7% sunt „total de acord” că e important să recunoască manipularea media, cel mai scăzut procent din eșantion, ceea ce subliniază necesitatea unor intervenții educaționale dedicate.
